Traiane, si noi am iubit-o pe Romania , dar platonic!

Ieri, la Doljesti (imi place sa cred ca e undeva linga Caracal), Traian Basescu i-a spus unui jurnalist de la Agerpres ca, daca si-ar iubi tara , el, jurnalistul, si mai multi romani, atunci am avea "sanse de progres". Asadar, dupa Vintu, Voiculescu, profesori, magistrati, pensionari, profesori, iata o noua cauza pentru care Romania nu o duce mai bine. Nu o iubim.

Haideti sa va spun ceva, domnule presedinte. Sa stiti ca si noi am iubit-o pe Romania . Dar, dupa ce noi o tineam de mina si o plimbam prin parc sub clar de luna recitindu-i din Eminescu, veneau baieti ca dumneavoastra si o mameleau in scara blocului.

Dupa ce noi faceam planuri de viitor cu ea, veneau de-alde Videanu si Berceau (si altii inaintea lor) si se comportau cu ea de parca ar fi fost Jena Jameson. Venea Blaga, ii punea drapelul pe fata, si o plesnea peste fund pina dimineata.

Si noi am iubit-o pe Romania , sa stiti! Dar ca orice fata saraca si prostuta, s-a dus dupa aia cu bani. Acuma, ca i s-au lasat titele si a facut curul cit China , veniti sa ne-o puneti in brate. Ne pare rau, dar sintem la munca in strainatate!

Profeţiile lui Gupta Swami despre România

În primăvara lui 2004, România a fost vizitată de Gupta Swami, profesor indian, doctor în istoria religiilor, maestru spiritual al multor discipoli, atât din ţara sa natală, cât şi din întreaga lume.
Necunoscut publicului român, profesorul indian e celebru în afara Indiei, mai ales ca prezicător şi clarvăzător, el profeţind, cu o acurateţe extraordinară, evenimentele cruciale ale sfârşitului de secol şi începutul noului mileniu: căderea lui Gorbaciov, atentatul terorist din Indonezia, căderea navetei Columbia, dar şi căderea şi execuţia cuplului Ceauşescu. Din această cauză, de-a lungul timpului, indianul a fost contactat de mulţi preşedinţi de state şi guverne. Chiar şi Elena Ceauşescu a apelat la Gupta Swami în 1983, însă, deranjată de prezicerile acestuia, soţia dictatorului l-a obligat pe guru să părăsească urgent ţara. Aflat în vizită în Bucovina "trimis de viitor", gurul indian a făcut o serie de profeţii cutremurătoare care, dacă se vor adeveri, vor schimba faţa României şi a planetei.

Ceauşeasca m-a făcut şarlatan

"Românii care m-au abordat nu s-au interesat decât de propriul lor viitor. Ultima a fost Elena Ceauşescu, dar nu i-a plăcut viitorul pe care i l-am prezis. M-a făcut şarlatan şi peste două zile eram invitat să părăsesc România. Acest lucru se întâmpla în anul 1983. Un înalt personaj din Guvernul României, care a participat în calitate de revoluţionar în procesul soţilor Ceauşescu (a refuzat să precizeze numele acestuia) mi-a mărturisit cu oarecare teamă, că printre şuşotelile Elenei cu Nicolae ( la proces ) a distins de două ori, foarte clar, numele meu. Probabil acţionau târziile regrete."

Moartea actualului preşedinte va declanşa o explozie socială

"Concomitent, va începe un scurt şi înfiorător război mondial - al treilea şi ultimul - programat, declanşat şi întreţinut de forţele oculte care conduc omenirea. România va participa la război încă înainte de extinderea şi mondializarea acestuia, din cauza unei politici aiurite a conducătorilor ei. (Nota mea: vezi aici ştirile din România care anticipează aceasta: "România se pregăteşte de război", "Băsescu, 'loial' Israelului!", "Este târâtă România în războiul altora, fără ştirea poporului?")
Tinerii români vor muri pe capete în ţări străine, în locul unor străini, pentru o cauză străină de interesele românilor. Preşedintele României va fi ucis într-un atentat pus la cale de opozanţii din propriul partid de guvernământ. Moartea sa şi fariseismul ucigaşilor aflaţi la conducerea României vor declanşa explozia socială care se va rostogoli ca un bulgăre de zăpadă pe covorul nenorocirilor româneşti."

Românii vor trăi mai crunt decât pe vremea lui Ceauşescu

"Să vorbim despre ceea ce va fi, despre România şi poporul său. După ce actuala guvernare va căştiga din nou alegerile, la jumătatea mandatului (perioada 2010-2011 este jumătatea actualului mandat - nota mea) se va declanşa altă revoluţie română, una cu totul diferită de cea din 1989. Guvernarea va fi brutală şi va arăta aproape ca o dictatură, deşi se va numi, în continuare, democraţie. Românii o vor duce extrem de rău. Viaţa lor va fi mai cruntă ca pe vremea lui Ceauşescu. Legile vor fi deosebit de aspre, conducerea va fi violentă şi necruţătoare. Criza se va adânci, iar cei care i-au ales pe reprezentanţii lor vor înţelege, într-un târziu, că prin înlăturarea lui Ceauşescu au adus la conducere sute de dictatori, mai cruzi şi mai lacomi decât răposatul şi că, de fapt, în România, prin revoluţie s-a "evoluat"de la rău la foarte rău.

Averile celor îmbogăţiţi după 1989 se vor risipi

Mii de români vor muri sub pretextul înfăptuirii dreptăţii pe care o aşteptau de atâţia ani. Va începe o adevărată vânătoare de vrăjitoare împotriva comuniştilor şi a ceea ce dvs. numiţi securişti. România se va scălda într-o baie de sânge, demnă de personajul Dracula pe care l-a impus un scriitor englez. Vor muri oameni vinovaţi, dar şi mulţi oameni nevinovaţi. Temporar, autoritatea de stat va dispărea. Opinia publică internaţională, şocată, dar preocupată de propriile griji ale războiului, va sta în expectativă şi nu va interveni. Populaţia României se va reduce aproape la jumătate. Averile celor îmbogăţiţi după 1989 se vor risipi în mâinile rebelilor scăpaţi de sub autoritatea statală.
Din acest haos însângerat, România va ieşi purificată."

Militarii români îşi vor folosi experienţa în obţinerea unor victorii glorioase

"Ceea ce mi-a purtat paşii spre binecuvântatul pământ al Bucovinei e faptul că, într-un viitor nu prea îndepărtat, de aici, va porni la întâlnirea cu destinul său, cea mai puternică personalitate politică pe care o va cunoaşte poate mileniul care a început. Am venit să mă familiarizez cu aceste sfinte locuri, de unde va porni Mântuitorul omenirii viitoare... şi trebuie să recunosc că acesta are circumstanţe favorabile. Spun asta după ce am vizitat stâlpii spiritualităţii româneşti, concretizaţi în incomparabile opere de artă, cum sunt mănăstirile Moldovei. Din Bucovina se va ridica un om bun şi credincios, tare ca o stâncă. O mână de fier, un om înţelept şi drept, de nimeni cunoscut aşa până la acea dată. El va opri prăbuşirea naţiunii române şi tot el o va înălţa în fruntea statelor de pe glob. România va ajunge în scurt timp la cea mai mare extindere teritorială din întreaga sa existenţă şi la cea mai mare înflorire economică. Militarii români, aduşi în ţară de pe fronturile unde luptau fără nici un ţel, îşi vor folosi experienţa în obţinerea unor victorii şi mai glorioase decât ale înaintaşilor lor. Va fi posibil, deoarece vor avea un ţel, o cauză şi un conducător care să-i călăuzească. Secolele următoare, România va juca un rol preponderent în viaţa politică, socială şi economică a lumii."

România - pilonul noii orânduiri internaţionale

"Raportul de forţe se va schimba total în lume la încheierea ultimului război mondial. Ţările puternic spiritualizate vor dobândi supremaţia mondială. Ţările noastre, India şi România, vor deveni pilonii principali pe care se va sprijini noua orânduire internaţională. Grecia, Japonia, Franţa sau Rusia (spălată de ateism şi comunism printr-o mişcare socială mai brutală decât cea românească) vor deveni polii noii dezvoltări mondiale, bazată mai mult pe spiritualitate, cultură, religie şi artă decât pe regulile reci ale unor economii lipsite de suflet.
Structurile statale lipsite de suflet şi istorie, precum SUA, UE, NATO se vor prăbuşi. SUA au picioare de lut, fiindcă au fost consolidate pe false premise. Slăbiciunea lor va fi demonstrată în al III- lea război mondial, în urma căruia vor dispărea."

Art. Nov.2010 si Ce ar trebui sa stie orice ROMAN !

Răspunsuri

1. Care e situaţia Tezaurului de la Moscova?

1) La nivel oficial, adică de la stat la stat, situaţia este complet îngheţată, asta după gafa incredibilă a lui Cristian Diaconescu din februarie 2009, când a minţit opinia publică cu informaţia că a discutat cu Lavrov despre reluarea lucrărilor Comisiei Mixte, dar, de fapt, tema Tezaurului nu a fost discutată la intâlnirea oficială Lavrov - Diaconescu ! La nivel privat, situaţia este înfloritoare ! Dar în favoarea altora, nu a românilor ! Proiectul restituirii Tezaurului a fost predat de ruşi, în februarie 2006, către firma olandeză Ajeka Investment Bergambacht B.V., cu indicaţia ca Tezaurul, mai exact proiectul „componentei de metale preţioase” să fie predat, integral, adică 93,4 tone de aur, către BNR. Până în noiembrie 2006 olandezii au făcut mai multe oferte către BNR, prin adrese înregistrate la registratura BNR, prin care olandezii ofererau cele 93,4 tone de aur, fără comision, fără discount şi fără nici o pretenţie financiară din partea BNR sau a statului român, dar BNR - ul nu a răspuns la nici una din ele ! Atunci olandezii au deschis în decembrie 2006 o procedură judiciară, prin Ministerul Justiţiei din Olanda, care a decis să acţioneze prin trei căi diferite, astfel:

au deschis o procedură de solicitare de înfiinţare, către Ministerul Justiţiei din România, a unei comisii rogatorii româno-olandeze, prin Procuratura din Rotterdam şi Tribunalul din Dordrecht. Ministerul Justiţiei din România însă a respins, în două rânduri această solicitare. A doua cale a fost prin ambasada României de la Haga. Olandezii au predat actele originale de restituire a Tezaurului ambasadorului României din Olanda, dar acesta a returnat olandezilor, după 7 zile, actele originale, motivând că proiectul respectiv este un proiect privat, iar ambasada României nu poate accepta imixtiunea într-un proiect privat ! Ulterior ambasadorul român din Olanda a fost ridicat in funcţie, el devenind secretar de stat la MAE ! A treia cale a fost prin DHL, procuratura din Rotterdam trimiţând setul de acte direct către Mugur Isărescu. Acesta a semnat de primire dar n-a dat curs solicitării olandezilor, astfel că după trecerea termenului legal de 30 de zile, stabilit de Tribunalul din Dordrecht, olandezii au intrat, legal, în posesia „refuzului oficial” al autorităţilor româneşti de a prelua cele 93,4 tone de aur. Cu acest „refuz” în mâna lor olandezii au primit o parte din aurul BNR – ului, l-au gajat apoi în favoarea unor bănci elveţiene, au luat un credit nesperat de mare, cu care au construit două spitale, o creşă, o gradiniţă, o şcoală pentru infirmi şi vreo 4 complexe de cămine şi locuinţe sociale, toate în Olanda, în parteneriat cu diferite consilii locale şi municipale din Olanda. Toate documentele care certifică aceste lucruri sunt publice şi pot fi consultate liber.



2. Ce se mai aude despre datoria Germaniei?



2) Descoperirea lui Radu Golban a făcut ceva vâlvă, dar cei care s-au speriat cel mai tare de consecinţele acestei descoperiri au fost germanii, care au tratat problema foarte serios. Românii însă au aruncat problema în derizoriu, nedorind să supere pe unul din factorii decizionali ai Comisiei Europene. De aceea, cu 7 zile înainte de vizita lui Angela Merkel la Bucureşti, cei doi miniştri de externe ai României şi Germaniei, au semnat un „Addendum” la „Nota de Discuţii” pe care Angela Merkel ar fi urmat să le aibă în România cu autorităţile de la Bucureşti şi Cluj, prin care aşa-zisă problemă a creanţei BNR faţă de Casa Germană de Compensaţie să nu fie abordată de ambele părţi, cel puţin până la încheierea actualului mandat de preşedinte al lui Traian Băsescu ! O cursă abil ţesută de ambele servicii de informaţii de la Berlin şi Bucureşti, fiindcă această creanţă nu mai poate fi solicitată Germaniei după anul 2012, când se va prescrie ! Factorul de decizie în această problemă a fost Traian Băsescu, care a preferat să obţină sprijinul decisiv al Germaniei în obţinerea aprobării ajutorului Germaniei pentru intrarea României în spaţiul Schengen, în aprilie 2011, contra renunţării la tema soldului. Singura problemă ramasă nerezolvată o constituia încăpăţânarea şi îndârjirea lui Radu Golban în dovedirea realităţii acestei teme. Omul trebuia compromis, într-un fel sau altul. Dar era mai greu, fiindcă omul e curat, n-are trecut dubios, n-are probleme cu justiţia, nu are amante şi nici vicii ascunse. Văzând că Radu Golban e cam „prea insistent” serviciile noastre, în cooperare cu serviciile de informaţii germane, i-au întins o cursă lui Radu Golban. L-au chemat la Bucureşti, l-au plimbat pe la televiziuni, pe la Preşedinţie, BNR şi Ministerul Finanţelor, după care i-au aruncat „nada” şi i-au propus, prin portavocea Cotrocenilor, recte Radu Moraru, să devină consilier al lui Ialomiţianu la Ministerul Finanţelor, urmând ca apoi însuşi Radu Golban să rezolve problema soldului, din postura de consilier al Ministrului Finanţelor ! Se spera ca, în acest fel, Radu Golban ar fi lucrat sub controlul zilnic al serviciilor româneşti, fiind apoi mult mai uşor de „corupt”. Radu Golban, nefiind la curent cu manevrele serviciilor specializate în astfel de diversiuni subtile, a muşcat momeala şi a revenit urgent la Bucureşti, aşteptând să-şi ia postul în primire. Dar între timp a intervenit acordul lui Băsescu cu Merkel şi varianta compromiterii lui Radu Golban nu-şi mai avea rostul, fiind considerată o pierdere colaterală, neimportantă. Aşa că totul a cazut, iar Ialomiţeanu a primit ordin să-l respingă imediat pe Radu Golban, „să-i dea cu flit”, chiar în prima zi lui „de muncă” la minister. Sigur că totul a fost o strategie eşuată, dar Radu Golban nu a gustat „gluma” şi acum se războieşte cu Radu Moraru pentru a-l face pe acesta să-i plătească daunele suferite. În ceea ce priveşte soarta acestui sold problema nu mai poate fi rezolvată la nivel de state, deoarece înţelegerea Băsescu – Merkel a pus capac acestei teme. Singura variantă rămasă ar fi una non-oficială, poate una a societăţii civile, eventual a implicării unor mari firme internaţionale de recuperări de dauneşi creanţe, dar şansele sunt extrem de mici, fiindcă timpul rămas până în 2012 este foarte scurt.



3. Ce s-a întâmplat între 1947 şi 1953 cu cele 150 de tone de aur care au dispărut?

3) N-au dispărut deloc ! Iată ce putem descoperii pe http://www.sfin.ro/articol_18386/goana_dupa_aur_adauga_peste_500_de_milioane_de_euro_la_rezerva_bnr.html :
În septembrie 2007, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a afirmat că a devenit superstiţios când, după 1990, rezerva de aur a băncii centrale a crescut rapid, având în vedere că, în istorie, situaţia României se complica atunci când cantitatea de aur depăşea 100 de tone.
Guvernatorul a adus în discuţie momentul cedării tezaurului României către Rusia, pentru protejare, precum şi problemele economice ale ţării după Al Doilea Război Mondial.
„Înainte de război am avut neinspiraţia să ducem aurul la ruşi, pentru protejare. În perioada interbelică, rezerva a atins vârful istoric de 220 de tone de aur şi apoi am păţit-o, iar în 1953 rezerva era doar de 20-30 de tone de aur. Nu l-am mai pierdut ca în Primul Război Mondial, ci altfel, plătind datoriile“, a spus Isărescu.
El a menţionat că, după ce a preluat postul de guvernator, a coborât să vadă rezerva de aur a BNR, precizând că imaginea aceea este una pe care nu poate să o uite. Guvernatorul făcea aceste afirmaţii într-o prelegere având ca temă argumentele pro şi contra unui sistem bazat pe etalonul aur, în cadrul căreia Isărescu punea la îndoială calitatea aurului de „scut“ îm­potriva inflaţiei. Deci, după spusele lui Isărescu, s-au plătit datoriile. Care datorii, veţi întreba ? Păi cele ale României, ca urmare a Tratatului de Pace din februarie 1947.
Un articol extrem de sugestiv, tot al lui Radu Golban, explică pe larg toate aceste obligaţii de plată ale statului român. Dacă nu mă înşel articolul se referea la rolul sovromurilor in ţara noastră.

4. BNR a fost o entitate privată până la război, acum este o entitate publică. Cum au fost compensaţi foştii acţionari?

4) Nişte precizări, tot din rapoartele BNR: Legea de înfiinţare a Băncii Naţionale a României, sub formă de societate anonimă cu participarea statului, reproduce, cu unele modificări, modelul de organizare a Băncii Belgiei.

Prin legea de funcţionare şi statutul adoptat în 1880, Banca Naţională a României este o bancă privată deplin autonomă în exercitarea funcţiilor de emisiune şi reglementare a creditului. Aidoma corespondentelor sale din Europa, BNR exercită privilegiul de emitere a bancnotelor convertibile în metal preţios (ca mijloace de plată legale, echivalente în prerogative cu moneda statului), pe baza rescontării efectelor comerciale oferite şi garantate de băncile comerciale.

Astfel, BNR îşi exercită rolul de centrală a creditului comercial, al cărui preţ îl orientează prin fixarea ratei scontului. Capitalul băncii a fost stabilit la 30 milioane lei, din care 12 milioane depuşi la înfiinţare, sumă considerată suficientă în acel moment pentru a asigura funcţionarea instituţiei, particularii participând cu 2/3, iar statul cu 1/3. Ulterior, legea organică a Băncii Naţionale a României va fi modificată în funcţie de situaţie. În 1901, statul îşi vinde participarea la acţionarii existenţi, până în anul 1929 BNR funcţionând cu capital exclusiv particular, după care statul va reveni la participare. Însă, în permanenţă BNR va funcţiona ca instituţie pe deplin autonomă, exercitându-şi prerogativele cu care a fost investită în colaborare, de pe poziţii de egalitate cu statul, pentru a răspunde, potrivit cu împrejurările, multiplelor cerinţe ale evoluţiei economice şi politice a societăţii româneşti. Aranjamentele dintre stat şi bancă sunt precizate prin convenţii, ale căror rezultate sunt negociate pentru a fi reciproc avantajoase.

Articolul 11 al Legii de înfiinţare a BNR specifică:

“Banca va face serviciul de casierie a Statului, fără nici o indemnisare în condiţiunile stabilite prin o lege specială”.

Anterior efectuate prin intermediul bancherilor, plăţile în străinătate pentru achitarea anuităţii datoriei publice sunt, de asemenea, efectuate prin Banca Naţională. Banca a fost autorizată să cumpere fonduri publice româneşti, scrisuri funciare şi alte valori garantate de stat până jumătate din capitalul social vărsat (Prin Legea din 1882, egală cu capitalul social vărsat.).

“Apărând pe piaţă în calitate de cumpărătoare de obligaţiuni ale statului, banca de emisiune sprijinea cursul obligaţiunilor şi, în felul acesta înlesnea guvernului procurarea de bani prin împrumuturi publice.”

De asemenea, banca avea dreptul de a sconta bonuri de tezaur, în limita a 1/5 din capitalul social vărsat. Primul împrumut pe bonuri de tezaur acordat de Banca Naţională a României (4.000.000 lei) a fost efectuat de către stat pentru acoperirea vărsământului părţii din capitalul băncii pentru care subscrisese. O importantă operaţie a BNR a reprezentat-o retragerea din circulaţie a biletelor ipotecare emise în baza Legii din 12 iunie 1877, prin înlocuirea cu propriile bancnote, contravaloarea acestora fiind scutită de garanţia portofoliului de scont sau de acoperirea metalică. Utilizând serviciile băncii, statul a putut să evite vânzarea masivă a moşiilor statului, care reprezentau acoperirea biletelor emise în 1878, iar BNR a evitat cheltuielile de emisiune.

Ulterior, statul a răscumpărat biletele ipotecare stocate la BNR prin produsul unui împrumut acordat în acest scop chiar de către bancă, a cărui restituire a fost eşalonată pe 27 de ani.

În 1901 statul obţine din partea BNR un avans de 15.000.000 lei fără dobândă, restituibil în 30 de ani, bancnotele emise în acest scop fiind scutite de acoperirea metalică.



5. Care este suma exactă pe care o are BNR în rezervă, după ce eliminăm banii băncilor comerciale şi datoriile?

5) Suma exactă este cam greu de contabilizat, dar ea se poate estima undeva între 2,2 şi 2,3 miliarde de Euro. Doar atât, din păcate.



6. Care este motivul pentru care întrunirea “Trilateralei” a avut loc la Bucureşti?



6) Unul din motive îl constituie condescendenţa factorilor decizionali ai „Trilateralei” faţă de serviciile aduse, de-a lungul timpului, de Mugur Isărescu. Mugur a cerut mai mereu membrilor board-ului să ia în calcul organizarea la Bucureşti a unei astfel de întâlniri. El a fost mai tot timpul amânat, dar după ce BNR a decis achiziţionarea de bonduri FED abia atunci s-a luat decizia de a organiza una din şedinţele „trilateralei” la Bucureşti. Mai sunt şi alte motive, dar ele nu pot fi devoalate. Nu încă !

7. Care este cantitatea de aur aflată în ţară? Cât şi unde se află restul din rezerva de aur?

7) În scripte BNR are 103,7 tone de aur. Din care 61,9 la Londra, 34,8 la Zurich şi Geneva, iar restul la Bucureşti.
Pentru aceste cantităţi aflate în străinătate BNR primeşte o dobîndă de 4 % pe an, calculată la valoarea medie lunară a aurului de la bursa din Londra. Este o procedură corectă şi legală a BNR-ului, fiindcă întreţinerea, paza şi asigurarea stocului de aur costă al naibii de mult. Astăzi o tonă de aur costă 10.000 Euro / lună, doar ca s-o depozitezi, s-o asiguri şi s-o păzeşti în spaţii bine definite, aflate sub control internaţional. Dacă ar fi ca BNR –ul să decidă depozitartea celor 103,7 tone de aur doar în beciurile sale de la Bucureşti, ar însemna să cheltuiască cam 1.037.000 Euro / lună ! Ar fi o prostie să procedezi astfel, aşa că BNR – ul a luat o decizie corectă şi înteleaptă de a depozita o mare parte din aur în străinătate, cu beneficii pentru ea şi în condiţii de garanţie depline.



8. De ce am cumpărat bonduri americane?



8) Cea mai grea întrebare…

Nu fiindcă nu ştiu răspunsul, ci fiindcă adevărul, dacă ar fi spus integral, ar produce mari bulversaţii financiare pe piaţa politică şi economică românească.

Parţial pot să spun doar câteva lucruri: Isărescu a fost nevoit să ia o astfel de decizie, salvând practic România de la faliment. Nu a vrut s-o facă, dar n-a avut încotro !

Politicile guvernamentale ale ultimilor 3 ani (mai ales din 2008 şi 2009) au fost … catastrofale.

Vocea lui Isărescu n-a contat în faţa decidenţilor politici din ultimul an de mandat al lui Tăriceanu şi al primului an de mandat al lui Boc. Din păcate acţiunea de cumpărare de bonduri americane a fost supapa care a permis României să obţină banii de la FMI şi, mai ales, să aloce o parte importantă din ei către fondul de salarii şi pensii, lucru de neacceptat până azi de nici un alt acord între FMI şi oricare altă ţară din lume !

Isărescu este cel care a salvat ţara, realmente, de la faliment !

Sunt singurele răspunsuri pe care le-am primit, fără 3 surse, aşa că trebuie tratate ca atare.

N-am să comentez.

Aştept răspunsurile oficiale.

........................................






Agenţii mogulilor Patriciu şi Vîntu îl încadrează strâns pe noul mason-şef

Sămbătă seară, după două tururi de scrutin, s-a decis şefia masoneriei româneşti.

Scaunul lui Chirovici a fost adjudecat de Radu Bălănescu, care a devenit Mare Maestru al Marii Loji Naţionale din România.

Bălănescu, directorul Spitalului pentru copii Grigore Alexandrescu şi şef al catedrei de Chirurgie Ortopedie Pediatrică din cadrul Facultăţii de Medicină, este, din 2006, Pro Mare Maestru al marii Loji Naţionale din România şi membru de onoare al mai multor Loji din ţară - Lafayette, Leonardo da Vinci, Novus Ordo, Pitagora, Cavalerii Sfântului Gheorghe, Cavalerii Luminii.

Medicul Radu Bălănescu, noul şef al masoneriei, va trebui să se reprofileze pe chirurgie estetică şi să taie în carne vie, dacă nu vrea să fie asociat cu oamenii lui Chirovici şi mai ales cu mânăriile acestora, via oligarhia rusofilă reprezentată de Patriciu şi Vîntu, „fraţi“ în rele care ar trebui să-şi găsească un loc onorabil de trai în comun la Loja Jilava.

Conform relatărilor unuia dintre insiderii masoneriei, Florin Ghiulbenghian: „Radu îl are alături pe Adi Stănciulescu, recunoscut pentru excelentele relaţii cu Marea Lojă a Statului Israel. O mare Lojă cu influenţă în întreaga lume. Şi cred că e de ajuns pe această temă“.
Ghiulbenghian mai adaugă: „Din păcate, pentru a-şi asigura liniştea în finală, Radu Bălănescu a fost forţat să negocieze cu Chirovici păstrarea în echipa sa a celor doi loiali parteneri ai, de acum, fostului Mare Maestru, mă refer la Dănuţ Tănasie şi Cristi Unteanu“.

Secondanţii lui Radu Bălănescu - uneltele lui Chirovici

Cine sunt cei doi principali secondanţi ai lui Bălănescu, sfetnicii cei mai apropiaţi ai lui Chirovici, cel care a plecat ca să rămână, practic, atâta vreme cât principalii săi „gânditori“ rămân pe poziţii? Mai ales că Eugen Ovidiu Chirovici, în calitate de Mare Maestru din Trecut - va fi Preşedintele Consiliului Luminilor - organism cu rol executiv.
Cei doi principali apropiaţi ai lui Chirovici - şi de acum şi ai lui Bălănescu - sunt reprezentanţii lui Patriciu, respectiv Sorin Ovidiu Vîntu.

Dănuţ Tănasie, fost cadru DIE, face parte din „logistica“ lui Dinu Patriciu, după ce anterior a făcut parte din „logistica“ Securităţii.

Ioan Dănuţ Tănasie este absolvent al Facultăţilor de Drept (1970) şi ASE-Relaţii Economice Internaţionale (1980), a lucrat în perioada 1968-1992 ca ofiţer operativ în Direcţia de Informaţii Externe (diviziunea TS), actualul SIE, de unde s-a pensionat şi a trecut în rezervă în mai 1992, cu gradul de locotenent-colonel. Tănasie, devenit mâna dreaptă a lui Chirovici, a fost şi subordonat direct, şi omul de încredere al lui Mihai Caraman, primul şef SIE după ‘89, (cel care a reuşit să penetreze cartierul general al NATO în beneficiul Moscovei, în anii ‘60).

Chiar dacă poveştile moscovite par din negura timpului, iată că alte noi poveşti ruseşti s-au îmbârligat prin preajma lui Tănasie, angajat ca director al distribuţiei de motorină la rafinăria Vega a lui Patriciu. Tănasie şi Patriciu, membri ai lojii „Phoenix“ a MLNUR, alături de alt subordonat patrician, Călin Popescu Tăriceanu, l-au secondat strâns pe Chirovici, iniţiat în 1997 şi care făcea parte dintr-o Lojă disidentă (MLUNR), unde a fost ales Mare Maestru, în 2000, în ciuda faptului că nu avea vechimea necesară (7 ani ca Maestru şi unul ca Maestru Venerabil). Chirovici s-a transferat în 2001 din MLNUR în MLNR; în 2003 avea să fie ales Mare Maestru al MLNR, în locul lui Comănescu, deşi nici atunci nu îndeplinea cutuma amintită.
Vârfuri ale Marii Loji Naţionale a României (MLNR), instalate la conducere în 2003, au fost strâns legate de exponenţi ai masoneriei ruse, cu care au colaborat promovându-le interese economice sau de sistem. „Colaborarea“ a ajuns să se intersecteze direct cu politicul şi să-l influenţeze, uneori decisiv.

Referendumul din 2007, în timpul căruia Kondiakov s-a afişat pe la biroul de la guvern al „colegului“ Tăriceanu, a fost un moment de „ieşire la lumină“ a fraţilor întru şorţuleţe cu broderie rusească.

Chirovici - lumina de sub scaun i-a venit de la Moscova

Chirovici a primit practic Lumina, cum zic ei, de la Răsărit, adică chiar de la masonul rus Kondiakov. Fostul cadru KGB Anatol Andreevici Coman, şef al Marii Loje Masonice din Republica Moldova, l-a adus la Conventul de la Bucureşti al Marii Loje Române de la Sala Palatului pe Alexander Kondiakov, ofiţer al serviciilor ruseşti, artizan al întâlnirii de taină dintre Adrian Năstase şi Vladimir Putin din anul 2004 şi directorul general al firmei Novokom, un cover „discret“, un fel de şorţuleţ al serviciilor ruseşti de spionaj. În vremea URSS, Kondiakov a fost corespondent al Agenţiei de ştiri TASS şi consilier al preşedintelui Comitetului Organizaţiilor de Tineret din URSS (Komsomol). A lucrat în rezidenţa serviciului sovietic la Londra.

Chirovici, pilotat din spate de Ady Năstase & Comp. (Tataia Ilici), este acela care a deschis pe căi masonice drumul capitalului estic către România, în schimbul unor oportunităţi în spaţiul CSI pentru un grup de afaceri transpartinic (PSD-PNL-PC). Acest grup, ai cărui membri sunt masoni de frunte în România, a răspuns intereselor unor oligarhi din Rusia care, la rându-le, urmăreau scopuri personale, dar şi strategice, de acaparare nu doar a pieţei energetice din România, ci şi a altor sectoare economice importante. Dosarul de spionaj şi trădare din 2006 deschidea doar o mică fereastră asupra ansamblului combinaţiilor care se derulează şi astăzi, pe filiere neschimbate.

Reprezentanţii „culoarului moldovenesc“ către mamuska Rusia sunt bine aşezaţi şi în România, fiind înzestraţi cu toţii şi cu cetăţenie română. Fostul şef al masoneriei de Moldova, Anatol Coman, avea patru firme la vedere în România, dintre care două înregistrate în aceeaşi zi (31 august 2005), în Capitală: Interenergo Group Company şi Inter Resources Company - axate pe comerţul de combustibili. În prima, Coman e asociat cu o firmă din Doneţk, Ucraina. Prietenia sa cu Dinu Patriciu şi Eugen Ovidiu Chirovici era de notorietate în mediile masonice şi de business. Fratele lui Anatol Coman era director în Rompetrol Chişinău, iar soţia lui Eugen Ovidiu Chirovici, Mihaela Chirovici, director la Rompetrol Bucureşti. Un alt personaj de frunte al masoneriei moldoveneşti cu strânse legături la Bucureşti, mai ales la Grupul Rompetrol, este Ion Sturza, fost premier în 1999, tot cetăţean al României şi cu afaceri mari aici.

Ion Sturza, de asemenea kaghebist la bază, a fost o piesă de marcă a grupării Lucinschi. În 1987, îl găsim ca participant la înfiinţarea Organizaţiei de Comerţ Exterior „Moldex“ (OCEM), de pe lângă Guvernul RSS Moldoveneşti, instituţie controlată de KGB. Sturza, fost director general al Rompetrol-Moldova şi fost consul onorific al Kazahstanului în Republica Moldova, este unul dintre intermediarii principali ai „afacerii secolului“, vânzarea Grupului Rompetrol către KazMunai Gaz. Patriciu s-a grăbit să vândă încă de la finalizarea dosarului procuraturii, în septembrie 2006, şi a folosit la maximum intervalul nesfârşitelor amânări pentru a finaliza tranzacţia de predare a Rompetrol în mâna adevăraţilor stăpâni - ruşii, contra unei valijioare cu bani - cam un miliard - dusă la păstrare tot în Moldova.

Eterna valiză cu bani ruseşti se regăseşte şi la celălat oligarh penal - Sorin Ovidiu Vîntu, cel care l-a ajutat pe Patriciu să pună mâna pe Rompetrol şi în ale cărui afaceri se regăsesc numeroşi cetăţeni moldoveni, cu sau fără şorţuleţe.

Printre purtătorii de valize cu bani ale lui Vîntu se găseşte Cristian Unteanu, mânuitorul banilor oengistului SOV, respectiv administratorul fundaţiei Vîntu, de la Bruxelles, ONG intrat în atenţia publicaţiei „Curentul“ pentru anumite mişculaţii de fonduri, bani pe care Vîntu îi utiliza pentru a-şi cumpăra imagine sau pentru a intra în graţiile cercului Tismăneanu.

Unteanu, acuzat de relaţii cu vechea Securitate, a fost primul şef de cabinet al lui Petre Roman în 1990, a ajuns „ziarist“, corespondent „Ziua“ la Bruxelles, actual trimis al Realităţii TV şi un fel de „ministru de externe“ ad-hoc al masoneriei române, ocupând demnitatea de Mare Secretar de Externe al MLNR.




Masonii Venerabili din Bucuresti si pozitiile lor in stat si societate

dupa V.R.



Lista semnificativa a celor mai importanti “venerabili” din Bucuresti cu tot cu Lojele de care apartin si afacerile sau functiile lor in institutii publice, pentru a demonstra nivelul penetrarii unor sectoare importante ale societatii si structurilor statului de catre membri ai unei organizatii cu caracter secret.

LISTA LUI RONCEA
1. Alexandru Dăescu (Loja Concordia) – director în cadrul Institutului Ana Aslan
2. Pierre de Hillerin (Loja Delta Dunării) – director al Institutului Naţional de Cercetare pentru Sport
3. Vlademir Georgescu (Loja Nicolae Bălcescu) – profesor universitar
4. Nicu Alifantis (Loja Nomine Mircea Sion) – artist
5. Mihai Oancea (Loja Ieroboam) – afaceri imobiliare
6. Bogdan Pârvanu (Loja Bucureşti) – arhitect şef al Primăriei sector 2 Bucureşti
7. Adrian Bălan (Loja Meşterul Manole) – afaceri imobiliare
8. Andrei Toma (Loja România Unită – preşedinte de regiune la Asociaţia Naţională a Cluburilor Lions
9. Ştefan Chiocinaru (Loja I.C. Brătianu) – profesor de ştiinţe politice, jurnalist, doctor în drept internaţional
10. Mircea Neacşa (Loja Carol Davila) – director în cadrul Televiziunii Române

11. Victor Teodor Iovici (Loja Scara lui Iavov) – viceprimar al Municipiului Bucureşti, membru în conducerea PRM
12. Bogdan-Dimitrie Niculae (Loja Cavalerii Sf. Raphael) – medic specialist dermatolog, preşedinte Asociaţia Română Anti-Aging Lasermed
13. Cornel Hagiescu (Loja Echerul de Aur) – manager casa de producţie IMAGINA
14. Mircea Perpelea (Loja William Preston) – director în cadrul Băncii Naţionale a României, fost prefect al judeţului Vâlcea
15. Octavian-Mircea Grozea (Loja Romana) – om de afaceri, MTG MANAGEMENT SOLUTIONS, PRICE JOY şi LCT OPTICAL COMMUNICATION
16. Liviu Poenaru (Loja Lumina) – avocat
17. Ionel-Cristinel I. Deaconescu (Loja Etica) – consilier PDL în Consiliul General al Municipiului Bucureşti, om de afaceri
18. Adrian Dimitriu (Loja Memphis) – om de afaceri, RCS INTERNATIONAL FORWARDING
19. Nicolae Efimov (Loja Gheorghe Comănescu) – director Spitalul CFR 2, doctor în ştiinţe medicale (ortopedie)
20. Florin Stoenescu (Loja Calea Inimii) – secretarul Comisiei de Istorie a Centrului Academic de Studii Hermeneutice

21. Dinu Albu (Loja Albert Pike) – medic primar obstetrică-ginecologie, Spitalul Clinic Panait Sârbu
22. Cristian Piedone Popescu (Loja Lumină şi Adevăr) – primar al sectorului 4 Bucureşti
23. Dan Dumitru (Loja Templul Umanităţii) – reprezentant al firmei americane ENRON în Romania, fost ofiţer SIE, fost şef al Oficiului pentru Gestionarea Relaţiilor cu Republica Moldova din Guvernul României
24. Leonard Lucian Bădică (Loja Lux et Veritas) – om de afaceri, BIP TELECOM, fost ofiţer M.Ap.N.
25. Liviu Ionescu (Loja Excelsior) – om de afaceri, Creativit Biz şi imobiliare
26. Aurel Teodorescu (Loja Solomon) – director al Direcţiei Migraţie din Oficiul Român pentru Imigrări din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor (detaşat din funcţia de consilier în cadrul M.A.I. în subordinea secretarului de stat pe Relaţia cu Parlamentul şi Afaceri Europene), soţul Danielei Nicoleta Andreescu (Secretar General al Guvernului), fost ofiţer de securitate înainte de 1989, fost director de departament în Primăria Municipiului Bucureşti (demis urmare unui scandal cu spaţii comerciale), fost comisar în Garda Financiară (demis urmare unui dosar penal de contrabandă cu cetăţeni arabi), fost director adjunct la Direcţia de Supraveghere şi Control Financiar din Direcţia Generală a Vămilor (demis urmare faptului că a fost cercetat penal în dosare cu Omar Hayssam şi implicării ca cercetat penal în Dosarul Ţigareta II), fost director al Direcţiei de Audit din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (demis în 2003 şi anchetat de Parchetul Naţional Anticorupţie împreună cu Preşedintele CNAS Eugen Ţurlea), fost director adjunct şi director al Oficiului pentru Migraţia Forţei de Munca în perioada 2003 – 2006 (implicat în scandalul contractelor de muncă cu străinătatea şi în cel al adeverinţelor medicale de la CARITAS), fost membru PD (a demisionat urmare faptului că CNSAS a emis decizie de fost ofiţer de securitate)
27. Jenică Poenaru (Loja Demnitate şi Frăţie) – om de afaceri, Atlas Airlines şi preşedinte al Confederaţiei Patronatului Român, fost director al Aeroportului Băneasa în 1989, fost director general al Autorităţii Aeronautice Civile Române
28. Constantin Mincu (Loja Luceafărul Libertăţii) – avocat
29. Narcis Copcă (Loja Novus Ordo) – Managerul Spitalului “Sf. Maria” din Bucureşti, prof. univ. dr. în ştiinţe medicale
30. Constantin Onişor (Loja Grifin) – general de brigadă (în rezervă), fost comandant al Şcolii Militare de Aplicaţii pentru Tancuri „Mihai Viteazu”, fost comandant al Garnizoanei Piteşti (destituit urmare unui scandal de hărţuire sexuală)

31. Marius Chervase (Loja Logos) – ofiţer de poliţie, conf.univ.dr. la Academia de Poliţie, vicepreşedinte al Corpului Naţional al Poliţiştilor – Departamentul Academia de Poliţie
32. Corvin Nedelcu (Loja Izvorul Înţelepciunii) – secretar general al Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret, fost ofiţer M.Ap.N., fost ofiţer S.P.P., fost jurist al UPETROM Ploieşti (utilaj petrolier – fost 1 MAI Ploieşti), fost vicepreşedinte al ROVIT S.A. Valea Călugărească (vinuri), fost consilier şi secretar general adjunct la Ministerul Dezvoltării Regionale
33. Mihnea Paul Popescu (Loja Iris) – om de afaceri, preşedinte CASINO LIFE & BUSINESS MAGAZINE
34. Marc Huot (Loja Memento Mori) – preşedinte Wirquin Romania (parte a holdingului Wirquin Plastiques din Franţa care a cumpărat Urbis Sanitare)
35. Ioan Grigore Popa (Loja Enoch) – consilier PDL la Consiliul General al Municipiului Bucureşti, fost viceprimar al Municipiului Bucureşti, fost director al O.P.S.P.I., fost proprietar al Rasco Traffic (vândut grupului UTI, actual UTI Rasco, firmă care gestionează semaforizarea Capitalei)
36. Mihai Butucaru (Loja Morphosis) – Arhitect, Preşedintele Fedraţiei Române de Yachting
37. Dacian Cerneştean (Loja Heliopolis) – om de afaceri, societatea de brokeraj în asigurări Eos Risq Romania
38. Enache Jiru (Loja Adrian Dohotaru) – om de afaceri, membru în Consiliul de Administraţie la CEC, fost secretar de Stat în Ministerul Finanţelor Publice, fost preşedinte al CEC, fost preşedinte al MKB Romexttera Fond de Pensii, fost preşedinte al comisiei de selecţie a administratorului pentru Fondul Proprietatea
39. Dumitru-Stoica Şeicaru (Loja Edmond Nicolau) – om de afaceri, Constyle Company
40. Şerban Savu (Loja Lumina Lex) – artist

41. Adrian Oghină (Loja Costin Mihăescu) – om de afaceri imobiliare, fost viceprimar al Primăriei sector 1 Bucureşti, membru PNL
42. Ion Pârgaru (Loja Nat Granstein) – om de afaceri, fost preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industie, fost deputat PDSR, fost director general în Ministerul Economiei, actual membru PNL Gorj
43. Dan Medeanu (Loja Atlantida) – scriitor şi ziarist
44. Ionel Dumitru (Loja Hermes Trimegistus) – om de afaceri (papetărie şi birotică), Dumitru Business House
45. Ion Biriş (Loja Noua Românie) – om de afaceri, Clubul Office
46. Daniel Goşea (Loja Philadelphia) – director în Ministerul Afacerilor Externe
47. Viorel Ţigănescu (Loja Cezar Bolliac) – profesor, fost inspector adjunct al Inspectoratului General al Municipiului Bucureşti
48. Dan Docan (Loja Legenda lui Hiram) – om de afaceri, cafeneaua Otro Cafe, agenţie plasare dansatoare şi femei pentru escort în străinătate printr-o firmă din Braşov împreună cu un patron de hotel local, fost informator al Securităţii, fost director general Imprimeria Naţională, fost secretar la Primăria Sector 3 şi la Primaria Sector 5 din Bucureşti, fost judecător
49. Herve Madramany (Les 3 Lys) – om de afaceri, arbitru internaţional de tenis
50. Petre Terzi (Loja Academica) – profesor universitar

51. Stelian-Alexandru Panescu (Loja Benjamin Franklin) – om de afaceri, Smart Sigma
52. Daniel Mihail Tudor (Loja Luca Pacioli) – Director Executiv Adjunct pentru Activitatea de Inspecţie Fiscală la Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Municipiul Bucureşti
53. Alexandru Vitălaru (Loja Constantin Mavrocordat) – medic veterinar, profesor Facultatea de Medicină Veterinară
54. Ion-Bogdan Teodor Georgescu (Loja Cantacuzino) – doctor în ştiinţe medicale, şef disciplină la Facultatea Titu Maiorescu, medic primar stomatolog
55. Dan Brebeanu (Loja Sothis) – om de afaceri, Ghmc-Mineral Grup
56. Eugen Matzota (Loja Lanţul Masonic) – om de afaceri, MATZOTA Group
57. Mihai Neicu (Loja Veritas) – om de afaceri, Nei Guard, membru PDL, membru în Consiliile de Administraţie la RATB şi REBU
58. Constantin Dinulescu (Loja Magistri Lapidum) – artist
59. Adrian Petre Pascu (Loja Osiris) – om de afaceri, Geotop 2001 (implicată în scandalul cu cadastrarea judeţului Constanţa, legat de Miron Mitrea şi Nicuşor Constantinescu)
60. Nicuşor Dedu (Loja Ulpia Traina) – om de afaceri, Deltarom (implicată în scandalul incineratorului de la Bod, Braşov)

61. Mihail Vicenţiu Ivan (Loja Noua Europă) – profesor universitar
62. Florian Pinţă (Loja Giuseppe Garibaldi) – general-locotenet în rezervă, fost şef de stat major al Armatei 1 (1998-2000), fost şef al Corpului 1 Armată Teritorial – noua denumire a Armatei 1 (2000-2001), fost comandant al Brigăzii 282 Mecanizate (2001-2003), fost director al Statului Major al Forţelor Terestre (2003-2004) şi locţiitor al şefului Statului Major General (2004-2006), fost comandant al Comandamentului 2 Operaţional Întrunit “Mareşal Alexandru Averescu” (fosta Armată a II-a), dislocată în Buzău (2006 – 2008)
63. Eugen Gheorghe (Loja Călugăreni) – fost director în Direcţia Generală a Vămilor, consilier PDL la Consiliul Local Sector 6
64. Virgil Nadolu (Loja Agora) – vicepreşedinte Uniunea Practicienilor de Protecţia Mediului din România
65. Alberto Matei (Loja Tatra) – om de afaceri, A&E Audit Financial Consulting
66. Dinu Săraru (Loja Luceafărul) – romancier, publicist şi dramaturg, fost redactor la “Radiodifuziunea Română”, fost secretar general de redacţie la Revista Secolul 20, fost jurnalist, la ziarul “Scânteia Tineretului”, fost secretar general de redacţie la revista Luceafărul, fost şef al “Publicaţiilor Televiziunii Române”, fost redactor-şef adjunct si apoi redactor şef al “Redacţiei Culturale a TVR”, fost director al “Teatrului Mic” şi “Teatrului foarte Mic” anii (1977-1990), fost director al “Teatrului Naţional “Ion Luca Caragiale” din Bucureşti (2001 – 2004)
67. Vasile Condoiu (Loja Anderson 1723) – şef birou la Oficiul Român pentru Imigrări din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, fost director interimar al Oficiului
68. Mihai George Staicu (Loja Opera Magna) – om de afaceri, LUNA COMMUNICATIONS
69. Aurel Curdov (Loja Cavalerii Sf. Andrei) – secretarul general al sindicatului de la Tarom
70. Dan Anghel (Loja Constantin Bărbulescu) – bioterapeut

71. Ioan Lixandru (Loja Cavalerii României) – vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România, fost director general al Tarom
72. Relu Leonid Manguta (Loja Tracia) – om de afaceri, Maneuro
73. Gabriel Mihalache (Loja Lâna de Aur) – director al Sucursalei de Transport Bucureştii Noi a Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”
74. Andrei Sluşărencu (Loja Hiram) – om de afaceri, ROBINSON TURISM
75. Cornel Purcărea (Loja Constantin Brâncuşi) – om de afaceri cereale, fost director executiv al societăţii Romagro, fost ofiţer M.Ap.N.
76. Gabriel Giurgiu (Loja Sf. Ioan) – jurnalist
77. Gheorghe Gogescu (Loja Les Sages d’Heliopolis) – artist decorator
78. Raymond Marin (Loja Millenium) – vicepreşedinte Vodafone
79. Emil Săndulescu (Loja Toleranţă şi Fraternitate – fizician, membru al Academiei Române, fost deputat PNŢCD
80. Lucian Diaconescu (Loja Columna) – medic chirurg ortoped la Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Ioan” din Bucureşti

81. Eduard Matei (Loja Gaudeamus) – om de afaceri, fost preşedinte la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor
82. Mircea Gheordunescu (Loja Server Frenţiu) – fizician, fost adjunct al directorului Serviciului Român de Informaşii (1997-2001), fost consul general al României la Milano (2002-2007)
83. Gheorghe Vâlceanu (Loja Humanitas) – avocat
84. Florin Ghiulbenghian (Loja Sfinx) – om de afaceri, casele de schimb valutar şi consignaţiile Edmond, revoluţionar
85. Paul Popovici (Loja Titu Maiorescu) – profesor universitar
86. Valentin Lolea (Loja Dreptate şi Frăţie) – om de afaceri, Loreto Exim (Tatra Romania)
87. Nicu Rădulescu (Steaua Polară) – om de afaceri turism, preşedinte la Organizaţia Patronală a Turismului Balnear din România
88. Mircea Vasile Popescu (Loja România Modernă) – vicepreşdinte Curtea de Conturi
89. Traian Popescu (Loja Demnitatea Românească) – om de afaceri, ARBOmedia
90. Nicolae Rădulescu-Botică (Loja Egalitatea) – avocat

91. Daniel Gruia (Loja Steaua României) – Director General Adjunct al Direcţiei Generale de Tehnologia Informaţiei din Agenţia Naţională de Administrare Fiscală
92. Adrian Panaghianu (Loja Lumina Masonică) – director Apa Nova
93. Doru Dragomir (Loja Fiii României) – om de afaceri, Innerlook
94. Constantin Berevoianu (Loja Prometeu) – director Apa Nova
95. Mircea Chelaru (Zamolxis) – general de corp de armată cu patru stele în rezervă, fost Şef al Marelui Stat Major, fost comandat al Corpului 10 Armată “Ştefan cel Mare” din Iaşi, fost preşedinte ale PUNR, fost vicepreşedinte al Partidului Conservator
96. Mugurel Dragoş Jianu (Loja Horus) – avocat
97. Mustafa Oral (Loja Isik) – om de afaceri în domeniul consultanţă, acuzat în dosarul spionilor economici (Stamen Stancev, Vadim Benyatov)
98. Iuliu Stocklosa (Loja C.A. Rosetti) – om de afaceri, East Electric
99. Cristian Turculeasa (Loja Cavalerii Templului) – om de afaceri, ALCRIS TRANSCOMEXIM

100. Victor Racolţa (Loja Balcani) – om de afaceri, ENEAS
101. Adrian Motomancea (Loja Kogaion) – profesor universitar
102. Ştefan Blaj (Loja Hermes) – general de brigadă medic, şef de secţie la Spitalul Militar Central, conferenţiar universitar doctor la UMF “Carol Davila” din Bucureşti, specialitatea boli interne şi gastroenterologie
103. Marian Nasty Vlădoiu (Loja Tăcerea) – avocat, preşedintele Camerei de Comerţ România – Israel, preşedinte Asociaţia Română de Luptă Antiterorism; s-a lansat în masonerie ca ginere al lui Dorin Voinea, fost Pro-Mare Maestru al MLNR în perioada Bebe Comănescu; după ce Dorin Voinea a pierdut funcţia, a divorţat deşi avea 2 copii gemeni; în prezent Dorin Voinea este membru al Tribunalului Masonic;
104. Ion Smeeianu (Loja I.G. Duca) – om de afaceri IT&C şi telecom, fost secretar de stat la Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, fost preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Comunicaţii

........................................










Cel mai tare om din lume

Putem schimba cu China bani şi mărfuri, dar mai puţin valori politice?

A devenit aproape un clişeu de limbaj să-l numim pe preşedintele Statelor Unite drept „cel mai puternic om de pe planetă”.

E momentul pentru o abordare nouă. Topul „Forbes” al celor mai puternici oameni ai lumii tocmai l-a aşezat în prima poziţie pe preşedintele Chinei, Hu Jintao.

Schimbarea la vârf este, bineînţeles, încă o mărturie (a câta?) a ascensiunii Chinei, dar şi a dependenţei tot mai accentuate a economiei americane de cea chineză. Este şi un semn al multiplicării polilor de putere pe glob, după două decenii de supremaţie americană. Să nu ne mire dacă, într-o bună zi, vom întâlni în vârful clasamentului oameni precum preşedintele Braziliei, premierul Indiei sau, cine ştie, poate chiar preşedintele Consiliului European.

Dar prezenţa chineză de azi ridică şi câteva întrebări. Cum ar fi aceea dacă modelul chinezesc de dezvoltare se va dovedi suficient de atractiv pentru tot mai multe guverne şi chiar popoare. După prăbuşirea comunismului, singura cale spre bunăstare părea aceea a economiei libere, democraţiei şi drepturilor omului. Să se fi terminat această epocă? Să nu uităm că dincolo de învelişul ideologic avem, totuşi, o Chină a unui capitalism sălbatic, demn de cărţile lui Dickens. Iar în Occident, modelul chinez ajunge să fie privit cu simpatie, paradoxal, chiar în zona celor mai duri neoconservatori, cărora le place să creadă că prea multă democraţie şi prea multe drepturi pentru oameni strică.

În lumea liberă, şi nu altundeva, oamenilor de rând li se cere să facă sacrificii şi să renunţe la drepturi sociale pentru a repara ceea ce alţii au distrus, aruncând lumea în criză. Şi nimeni nu garantează că, odată trecut hopul, nu ne vom întoarce la capitalismul de cazinou ce a dus lumea pe buza prăpastiei.

Aşa că înainte de a ne mira, de a ne bucura sau de a ne speria, e bine să vedem această nouă dovadă a ascensiunii Chinei şi ca pe o încercare pentru propriile noastre valori: libertate individuală, economie deschisă, sisteme sociale solide. Ne place să zicem despre ele că sunt universale, dar chiar aşa să fie? Astăzi, liderii europeni (de la Atena la Paris, de la Budapesta şi Varşovia până la Lisabona - nu şi din Bucureştii adormiţi) discută cu China despre bani şi investiţii. Nu despre disidenţi arestaţi şi internet cenzurat. E posibilă o asemenea coabitare, bazată pe interese, între lumea liberă şi ţara celui mai puternic om de pe planetă? Putem schimba cu China bani şi mărfuri, dar mai puţin valori politice? Un lucru e clar: epoca expansiunii democraţiilor pare să se fi terminat sau cel puţin să fi luat o lungă pauză. Atunci, măcar să ne apărăm valorile democratice la noi acasă. Şi ce va fi vom mai vedea.

“Ascensiunea Chinei este şi o încercare pentru propriile noastre valori.”

Acasă privit de "afară"

>> Ca unul care se află printre cei plecaţi, nu pot să mă pronunţ fără a
>> intra într-un "conflict de interese". Dacă am refuzat acuzaţiile celor
>> care susţin că nu pot vorbi despre realităţile din România dacă nu
>> (prea mai) locuiesc acolo, refuz şi să mă transform în acuzator.
>> Textul, însă, merită citit. Doare până la os, credeţi-mă.

>> Te arde. Ştiu că te arde. Dar dacă vii în România, aşteaptă-te să
>> găseşti aici o societate profund polarizată, profund schizoidă. Din ce
>> în ce mai polarizată şi mai schizoidă de la an la an. Mă tem că ai să
>> găseşti - ca şi mine - o majoritate ponosită, subjugată compromisului
>> şi lipsită de drepturi, despuiată până şi de propriile potenţialităţi,
>> peste care tronează vulgar şi arogant o minoritate, îndrăznesc să spun
>> ucigaşă, cu "gipane" supradimensionate, gata să te spulbere cu zile
>> pentru singura vină de a te fi aflat în faţa scumpilor lor bolizi,
>> gata să te stâlcească în bătaie pentru simplul moft de a-i fi încurcat
>> în grandomania lor fără limite. Sunt indivizi care şi-au pierdut orice
>> reper nu doar creştin, ci uman. Iar lege nu există. Decât, poate,
>> pentru proşti, în fond, asta e şi
>> ideea.
>> Sărmanii îi urăsc pe bogaţi, îi dispreţuiesc pentru comportamentul
>> lor, dar în adâncul inimii îi invidiază, le admiră viaţa şi ar vrea să
>> fie ca ei. Să poţi ajunge din terorizat terorist, iată visul ce merită
>> visat!. Oamenii au uitat să(-şi) vorbească şi latră. Se comunică
>> aproape monosilabic: băi, măi, vino, du-te, hai, mă-ta; toate
>> formulele de politeţe, de bunăvoinţă, cuvintele acelea galante, cu
>> consistenţă, noimă şi duh, care te îmbogăţesc, care îţi descreţesc
>> fruntea şi îţi fac ziua agreabilă - mulţumesc, bună ziua, ce mai
>> faceţi, mă bucur pentru
>> dumneavoastră - par să fi ieşit din uz. Trăiesc numai în dicţionare
>> şi, din câte îmi dau seama, dicţionare nu prea mai foloseşte nimeni.
>> Lumea se îmbulzeşte în zona ta privată la bancă, la poştă, la magazin.

>> Lumea nu e senină şi demnă. Lumea care "se descurcă" e mereu grăbită,
>> repezită, agresivă. În realitate, se fuşereşte la greu, şi totul pare
>> dus numai până la jumătate. Hai, maximum până la trei-sferturi, după
>> care "e bine şi aşa", se schimbă brusc direcţia, viziunea,
>> prioritatea.

>> Fidelitatea faţă de un principiu asumat e taxată drept rigiditate,
>> criteriile-s bune doar în teorie. Flexibilitatea e cuvântul de ordine
>> azi, mai ales cea morală. Se practică, în plus, o exhibare degradantă,
>> greţoasă a sexualităţii; senzualitatea femeii nu mai e cu perdea, e
>> pornografie; machiajul e greu, decolteurile - adânci, bărbaţii -
>> aţâţaţi în animalicul lor. Lucrurile sfinte sunt subiect de banc, iar
>> spaţiul public este nespălat.

>> De gura adolescenţilor să te fereşti. Mulţi dintre ei nu mai respectă
>> nimic şi pe nimeni, nici chiar (de fapt, asta în primul rând) pe ei
>> înşişi.


>> Ruşinea a murit, cuviinţa îşi dă ultima suflare.

>> Prin cartiere, cofetăriile s-au transformat în cazinouri.
>> Manelele au evadat din muzică şi s-au instalat în haine, în arhitectură,
>> în
>> maldărele de gunoaie din mijlocul parcurilor naţionale, în drujbe şi
>> în termopane. Kitsch-ul acoperă ultimele bastioane ale solemnităţii şi
>> ale decenţei. Piese de o frumuseţe elegant trasată cad în mâinile unor
>> demolatori nu doar fără cultură, ci lipsiţi chiar şi de acea înnăscută
>> delicateţe în faţa purităţii simple. Unii demolează chiar construind.
>> Demolează autenticul şi frumosul, sluţesc peisajul şi handicapează
>> sufletele privitorilor. Natura, creaţie a lui Dumnezeu, e incendiată,
>> braconată, furată, retezată la pământ, lăsată să se irosească sub
>> scaieţi.

>> Aşa tratează mai-marii darul. Ţara-i un SRL. Al lor.
>> Preoţia se vinde şi se cumpără, moşiile sufleteşti se tranşează ca şi
>> imobiliarele. Spiritul trebuie ancorat cu lanţuri în trotuar, ca nu
>> cumva să leviteze. Trebuie îndesat cu talismane din pleu. Crucile
>> trebuie împănate ca nişte ţoape ale tranziţiei, cu flori de plastic
>> îndesate în jumătăţi de PET-uri pline de praf. Evlavia se exprimă în
>> doze mari de beton, în pseudo-icoane şi în podele sclipicioase.
>> Lucrurile bune trebuie să fie mari.
>> Bigotismul a devenit virtute şi vorbeşte în citate aproximative. Ai
>> senzaţia că sufletele rătăcesc răzleţe undeva într-un gulag invizibil,
>> iar trupurile derutate, tracasate de griji, se preumblă singure,
>> pustii şi pline de riduri de colo până colo, punându-şi ca unic ţel
>> banul - fără de care eşti nimeni. Dacă nu ai bani, nu ai drepturi, nu
>> primeşti respect, nici îngrijire, demnitatea persoanei umane stă în
>> dimensiunea portofelului, în succes, în numărul de plecăciuni
>> efectuate periodic faţă de pile suspuse. La cantitatea de muncă şi de
>> stres pe care o presupune, o minimă prosperitate te costă sănătatea,
>> căsnicia şi viaţa personală.

>> Toţi vor să ajungă bogaţi repede, doar o viaţă au, şi ea se consumă
>> integral aici, între hoţi şi şmecheri, în această perpetuă senzaţie de
>> nesiguranţă. Da, aşteaptă-te ca în România să te simţi în nesiguranţă.
>> Aşteaptă-te de asemenea să găseşti lucruri mai proaste decât "dincolo",
>> la
>> preţuri mai mari decât "dincolo", la salarii mai mici decât "dincolo".
>> Cine mai are oare instinctul de a produce realmente ceva, şi încă
>> lucruri de calitate? O mai fi viu instinctul acela al ţăranului harnic
>> şi cu scaun la cap de a diversifica, de a fi pregătit, de a umple
>> hambarul cu lucrul mâinilor lui? Ori pasiunea meşteşugarului de a lăsa
>> ceva solid în urmă, peste generaţii? Mai ţine cineva la ideea lucrului
>> durabil şi bine făcut ca la o satisfacţie personală? Nu pot să îţi dau
>> mari speranţe.

>> Se practică intermedierea, comerţul, mutatul dintr-o parte într-alta a
>> lucrurilor produse de alţii. Se practică mulsul. Mulsul de bani de la
>> stat, mulsul din fonduri europene. Toată ţara pare o ţeapă. Totul pare
>> gestionat, legiferat şi administrat, de parcă ar avea în vedere un
>> unic obiectiv: ţeapa. Cât mai mare şi cât mai repede.
>> Aşteaptă-te ca acela care a comis o ilegalitate să îţi pretindă să
>> plăteşti în locul lui, iar dacă refuzi să o faci, să se indigneze că
>> "nu e drept".
>> Şmecheria e numai a lui, dar vinovăţia e la comun, ca la comunişti.
>> Când e de luat, să ia singur, dar când e de dat, să dea toţi.

Pretutindeni manipulare, dezinformare, naivitate întreţinută, sărăcie.
>> Democraţia nu funcţionează, fiindcă dacă ar funcţiona ar însemna că
>> poporul ar avea puterea, or eu nu văd asta niciunde.
>> Educaţia e dinamitată, după cum e şi familia. Copiii rămân de
>> izbelişte, devoraţi de oboseală, precaritatea materială, visele
>> consumiste sau ambiţiile de carieră ale părinţilor.

>> Sănătatea e un cadavru în putrefacţie, iar - dacă-mi permiţi metafora
>> - la morgă nu funcţionează nici frigiderele, nici aerul condiţionat.
>> Agricultura e în colaps; turismul e o glumă sinistră (avem brand, dar
>> n-avem produsul propriu-zis); sportul e cvasi-inexistent. Drumurile
>> sunt omor cu premeditare.
>> Ai senzaţia că ţara nu e guvernată. Ai senzaţia că singurul care mai
>> duce la o coeziune de vreun fel e fotbalul. Vei resimţi cu o acuitate
>> dureroasă dezagregarea, disoluţia, absenţa oricărei strategii a
>> poporului român pentru poporul român. Cine suntem? Cine vrem să fim?
>> Dacă îţi pui asemenea
>> întrebări, dacă te interesează ce cerem noi de la noi înşine ca neam
>> şi ca stat, unde anume avem de gând să ne poziţionăm în matricea
>> naţiunilor, din punct de vedere cultural, politic, economic, unde ne
>> vedem peste zece ani şi ce întreprindem, concret pentru asta, mă
>> îndoiesc că vei afla în ţară un răspuns. Oamenii nu mai cred, nu mai
>> speră, nu îi mai motivează nimic decât interesul propriu, chinurile şi
>> frustrarea acumulată, dar zac inerţi civic, vociferând inutil în faţa
>> televizorului sau pur şi simplu epuizaţi, preferând să se lase
>> conduşi. Direct în stâlp sau în şanţ. Pare că nu-i mai şochează nimic,
>> nu-i mai oripilează nimic, nimic nu li se mai pare strigător la cer.

>> Patria e enclavizată. Căci da, singurele care mai trăiesc, care mai
>> respiră cât de cât normal, care mai ţintesc către ceva, care nu au
>> fost carbonizate încă în acest război civil mocnit, dar generalizat,
>> sunt câteva discrete enclave de dreaptă judecată, de deschidere, de
>> iniţiativă, de profesionalism, de activitate creatoare, de revoltă şi
>> construcţie, de demnitate, de mărturisire, de creştinism autentic, de
>> delicateţe revigorantă, de dăruire şi bunătate, de gândire pe termen
>> lung, de convingere în nişte valori perene, clare şi nenegociabile.

>> În faţa acestor oameni, care se încăpăţânează să dea ce au mai bun din
>> ei în aceste condiţii (pe care tu abia reuşeşti să le suporţi în
>> trecere), îţi vei pleca fruntea şi te vei simţi inferior. Unii zic că
>> enclavele sunt majoritare şi probabil că e adevărat. Dar nemaiputând
>> comunica între ele, neputându-se uni şi acţiona în front comun, sunt,
>> practic, anihilate. Urletul ubicuu al imposturii îi ascunde, vrând să
>> îi facă muţi şi invizibili. Caută să le discrediteze eforturile, îi
>> bruiază şi descurajează sistematic, ca într-un plan perfid menit să
>> convingă că verticalitatea aici e imposibilitate şi povară. Uneori
>> reuşeşte.
>> Enclavele bine-crescute îşi acceptă marginalitatea, efectuând mişcări
>> retractile către forul interior al propriei fiinţe, refugiindu-se în
>> anonimat ca să se salveze măcar pe sine.
>> Înţelepciunea lor proaspătă, răbdarea lor purificatoare se transmite
>> ca alchimia numai pe filiere de iniţiaţi, iar copiii lor vor suferi
>> precum ciudaţii şi inadaptaţii societăţii.
>> Vino, dacă însetezi tare, dar ai să pleci mai îndurerat şi mai confuz,
>> realizând că, de fapt, alternativa perpetuă în care trăieşti, dulcele
>> intangibil, posibilitatea acelui acasă la care visezi mereu şi-n care,
>> ca emigrant român, eşti suspendat o viaţă întreagă, de fapt nu există.
>> A murit şi, încet-încet, va muri şi în tine.

Interviu Ion Coja

Un milion de evrei urmează să devină con-cetătenii nostri. Au acest drept ?



Nu! Nici vorbă!



Domnule profesor ION COJA, în 2001 la o conferintă tinută la sala Dalles si în câteva publicatii ati pretins că în România au fost încetăteniti 500.000 (cinci sute de mii) de evrei, în mare taină, fără să se publice nimic despre această veritabilă invazie. Nici un oficial nu a intervenit să vă pună la punct, să dezmintă această informatie si să linistească opinia publică!



Dragul meu, noi nu mai avem opinie publică, asa că nu era nimic de linistit... În mod normal trebuia să reactioneze ziarele! Să-mi ceară dovezi si amănunte sau să mă ia la rost că alarmez lumea. Am asteptat reactia autoritătilor si a ziarelor ca să aflu că m-am înselat! As fi fost eu primul care m-as fi bucurat si as fi suportat cu inima usoară orice corectie, chiar si penală, pentru cele afirmate, numai să se dovedească a fi vorba de o alarmă falsă!



De la cine ati primit această informatie?



De la o persoană din guvern, nu toti guvernantii de după 1990 sunt trădători de tară. Precum si de la un evreu de treabă, foarte bine informat, care mi-a precizat si cifra finală a evreilor care urmează să se stabilească în România: un milion! După venirea la Cotroceni a lui Băsescu am luat legătura, indirect, prin colonelul Diomid Perciun, cu un consilier al presedintelui informat asupra subiectului. Mi-a transmis prin Diomid Perciun că în final va fi să fie un milion de evrei care se vor stabili în România si Republica Moldova... Ca o compensatie, se va face unirea cu Basarabia... Acesta a fost răspunsul!Un răspuns aproape oficial.



Ati publicat un Apel al Românilor pe această temă. Tradus în engleză, depus pe la ambasade, la agentii de presă... Care a fost reactia?



Tăcere din partea tuturor oficialilor, a tuturor autoritătilor. A început Apelul să circule pe Internet însă si asta a fost bine. Mi-au răspuns si câtiva evrei, mirându-se cum de am putut imagina asa ceva! Cică evreii din România abia mai sunt câteva mii, sunt o comunitate pe cale de disparitie, trebuie să fii nebun să scornesti asa poveste!... Ba, unul mai istet, Liviu Ornea, m-a luat si peste picior: numai niste evrei nebuni ar părăsi raiul din Israel pentru mizeria din România!... Nebun cine l-ar lua în serios pe Coja!



Sunteti în continuare convins că se pregăteste acest veritabil exod evreiesc?



Nu se pregăteste, el este în plină desfăsurare. Si nu este exod, este invazie, făcută pe sest, ca să folosesc o expresie de argou din idis! O invazie care se produce după o stratagemă inedită, încă neexperimentată în istorie!

....Mergi la Frumusani sau lângă Urziceni, poate si-n altă parte, unde s-au construit deja orăsele întregi, veritabile ghettouri de lux pentru evreii mai speciali, să trăiască izolati de populatia autohtonă... Asta pe lângă miile de locuinte, apartamente si vile, cumpărate de evrei pe cont propriu, în Bucuresti si orasele mai mari. Este evident că au o strategie anume, nu vin deodată toti cei o mie de mii de evrei!... Mizează pe iuteala lor de picior si pe neatentia spectatorilor, a noastră! Ca la orice scamatorie sau înselăciune, poti să-i zici cum vrei să-i spui! Nu mai este nicio îndoială. Am publicat de-a lungul ultimilor zece ani nenumărate dovezi, inclusiv din sursă evreiască, că acesta este planul si că a pornit derularea lui! Pierdem timpul dacă îmi ceri dovezi noi!



De fapt, eu v-am invitat la această discutie sub impresia unui material găsit pe Internet, o declaratie a unei înalte oficialităti iraniene, Hassan Firouzabadi, foarte multumit să constate că, si citez, zilele statului Israel sunt numărate, că evreii si-au dat seama că nu mai pot să reziste presiunii arabe, musulmane, si sunt preocupati de singura iesire pe care o mai au: să se întoarcă fiecare evreu în tara de unde a venit el sau părintii săi! Să părăsească Israelul!



Cred că acest demnitar iranian stie mai bine decât mine sau dumneata ce se întâmplă în Israel. Nu avem voie să ignorăm semnalul de alarmă pe care ni-l trimite... În Israel evreii cei mai lucizi discută despre părăsirea, măcar partială, a Israelului. A apărut si o denumire, un cuvînt nou – „solutia diasporistă”, pentru a denumi această miscare, această strămutare a câteva milioane de evrei, această Alia în sens invers. Asa am găsit-o numită în cărtile unui evreu important: Philip Roth. Sper să le fi citit si domnii Dorel Dorian si Liviu Ornea! Ei m-au contestat. Îi astept să prezinte scuze publice pentru nerusinarea cu care m-au atacat... Sunt convins că stiau mai bine decât mine câtă dreptate aveam! Niste...



Subiectul discutiei la care vă invit este acesta: de ce evreii n-ar avea dreptul să se stabilească în România? Drepturile Omului nu asigură si dreptul la libera circulatie?!



Nu! Drepturile Omului îti asigură posibilitatea de a părăsi tara în care te afli, oricare ar fi ea! Dar nimeni nu-ti dă dreptul de a alege în ce tară să trăiesti! E absolut logic! Dacă ai plecat dintr-o tară, te stabilesti în altă tară doar dacă esti acceptat. În plus - si acesta este argumentul probabil cel mai important: nu se admite nicăieri încetătenirea în masă, cu miile si sutele de mii! Tocmai pentru că totul este (a) ilegal si (b) în contradictie cu vointa poporului român, autoritătile recurg la secretul operatiunii pentru a aduce în România milionul de evrei! E înspăimântător că s-au găsit printre guvernanti atâti români trădători, care să accepte să participe la asigurarea desfăsurării în secret a acestei vaste invazii! Suntem deja sub ocupatie străină si nici măcar nu stim! Ingenioasă mutare! Repet: fără precedent în istorie! Cum toată operatiunea s-a făcut în secret, cei care au participat la ea nu aveau cum să nu-si dea seama că fac ceva ilegal si teribil de imoral! Act de trădare constientă din partea guvernantilor!



Cine sunt acesti români trădători?



În primul rând cei trei presedinti post-decembristi! Dintre ei, în mod deosebit îl acuz pe Emil Constantinescu. Faptul că mama sa este evreică nu poate fi nici scuză, nici explicatie, nici justificare! Va trebui să răspundă penal! Ca si toti prim-ministri de după 1996! Ministrii de Interne mai ales. Si multi altii! Parlamentarii nu cred că au cunostintă de această invazie, că au discutat cumva acest subiect! Nici măcar în mod neoficial, la o cafea, între două sedinte.



Mai sunt si alte motive pentru care vă opuneti strămutării în România a unui milion de evrei?



Mai am încă un milion de motive!... Nici nu stiu cu care să încep! Dar mai înainte de orice dă-mi voie să-ti mărturisesc sila si lehamitea mea, a celui care pricepe si stie bine câtă minciună, câtă suferintă a produs schizofrenia evreilor sionisti care au planificat si înfiintat statul Israel cu un dispret total pentru viata oamenilor, inclusiv a evreilor. Mă întreb ce este acum în mintea evreilor nevoiti din nou să rătăcească! Au în ei măcar atâta demnitate încât să le ceară socoteală celor care i-au plimbat aiurea până în Israel si retur?!... S-au purtat două războaie mondiale pentru a se putea înfiinta statul Israel! Cine răspunde pentru esecul proiectului Israel în Palestina? Chiar nimeni?!



Dar este oare cazul să vă preocupe atât de mult suferintele altora, fie ei si evrei?!



Sunt foarte derutat de lipsa de reactie a evreilor de rând, a evreilor normali, as zice. Menajamentele lor fată de sionismul a cărui victimă sunt! Evident, victimele cele mai reale sunt evreii care au făcut Alia, adică au plecat din tara de bastină în Palestina, să sustină nasterea si consolidarea Israelului. Acei evrei sunt, majoritatea, decedati... De suferinta lor, a dezrădăcinării, copiii lor nu stiu mare lucru! Sunt bucurosi acum că statul le asigură strămutarea în Europa, în Polonia, în Ungaria, în România! Numai că suferinta evreilor, de pe urma înfiintării statului Israel, suferintă reală, este incontestabil mai mică, în toate felurile mai mică, decât suferinta îndurată de alte popoare pentru înfiintarea statului Israel. Iar printre popoarele care au suferit cel mai mult de pe urma nebuniei sioniste să stii că noi, românii, ocupăm un loc în fată de tot! Rândul întâi! Cu coronită!... Numai rusii or fi suferit mai mult!



La ce vă referiti?



Ai auzit de actorul acela, Mel Gibson, care a declarat că evreii sunt vinovati de toate războaiele?



Da, a cam pătit-o după aia. L-a costat mult această declaratie!



Nu de asta-i vorba! Ci de dreptatea pe care a avut-o Mel Gibson! ...Fireste, este un mod usuratic, colocvial, de a vorbi asa, de toate războaiele. Nu chiar toate! În mod sigur numai două: primul si al doilea război mondial!



Chiar: numai două?!... Dar în ce fel sustineti această acuzatie?



Sunt multe cărti, multi autori care au promovat această idee ori au lăsat să se înteleagă că asa stau lucrurile!... Din fericire – dacă pot spune asa, cei mai importanti si mai convingători sunt însisi autorii evrei! Un Benjamin Friedman, de pildă. În plus, te rog să aplici regula din criminalistică: cui prodest? Cui i-a folosit? Cine a tras foloasele cele mai mari? Asa se procedează într-o anchetă, când s-a produs o crimă. Încerci să afli cine este principalul beneficiar de pe urma disparitiei victimei. În 99% din cazuri asa se ajunge la autorul crimei! Iar războiul ce este altceva decât o crimă, repetată în câteva milioane de ipostaze... si cam toti istoricii consemnează marile câstiguri si avantaje dobândite de evrei după fiecare război mondial! Aceste beneficii au fost încununate prin înfiintarea statului Israel!



Haideti să ne rezumăm la români. Se poate oare vorbi de suferintele românilor de pe urma înfiintării statului Israel? Cu ce ne-a afectat aparitia statului evreiesc?



Trebuie început cu o sută de ani mai în urmă. Statul Israel s-a înfiintat în 1948, dar ideea de a se înfiinta un stat, o patrie pentru evrei, a fost mult mai veche, iar pentru amplasamentul unui viitor stat al evreilor au fost luate în calcul mai multe variante. Varianta cea mai agreată de sionisti a fost undeva pe un teritoriu unde locuiau ca majoritari românii... Moldova lui Stefan cel Mare, incluzând deci si Basarabia, si Bucovina, si Galitia... Cam aici au simtit evreii că se află raiul pe pământ, cum numea Salom Alehem acest spatiu!... Si după 1830 a început invadarea acestui teritoriu de către evrei. Invadarea prin infiltrare a unor persoane sau grupuri mici, aparent inofensive la nivelul evenimentelor istorice. A urmat reactia românească, discursurile lui Vasile Alecsandri, Vasile Conta si altii, în Parlament, articolele lui Eminescu si ale altora, înfiintarea Miscării Legionare si lupta acesteia cu trădătorii de neam din clasa politică românească. Ar trebui de urgentă făcut un inventar riguros al pagubelor si suferintelor noastre de pe urma tentativei de a stabili Israelul în România. Ar fi o temă de cercetare bună pentru istoricii de la Institutul pentru Cercetarea Holocaustului, căci de un holocaust a fost vorba, un holocaust împotriva românilor!



Ce rol a avut Holocaustul pentru înfiintarea Israelului?



Un rol decisiv! Tocmai de aceea se spun atâtea minciuni despre Holocaust! Pentru a se ascunde faptul că a făcut parte din strategia sionistă! A fost planificat cu mai multe scopuri, în mod deosebit (1) pentru a reface solidaritatea dintre evrei, (2) pentru a anihila curentul de asimilare a evreilor printre goimii crestini, (3) pentru a crea în opinia publică acel curent de simpatie si compasiune care să determine opinia publică să accepte înfiintarea Israelului ca pe o solutie binecuvîntată! În plus, a mai fost si (4) obtinerea de compensatii de la cei vinovati de genocidul pus la cale de sionisti. În fine, se mai vorbeste, cu argumente si cu documente, de încă un mobil, cel mai cinic si mai criminal: (5) au fost supusi deportărilor si exterminării evreii de calitate proastă, evreii degenerati, care reprezentau un lest pentru evreime!... Acesti evrei de proastă calitate au fost selectati mai ales după starea lor economică precară. Pentru sionisti, evreii săraci nu merită să supravietuiască... Sunt rebuturi umane.



Cunosc această ipoteză, este cutremurătoare! Mi-e greu s-o iau în serios!



si mie! Tot ce ti-am spus până acum sunt idei care circulă în literatura negationistă. Eu nu inventez nimic!



Mă gândesc la evreii supravietuitori, nu cred că ar suporta această idee si nu ar reactiona! Lipsa de reactie nu cumva dovedeste că ipoteza este total fantezistă?



Si eu m-am gândit asa. Dar mă mai gândesc si altfel: cine să reactioneze? Evreii si urmasii evreilor care au scăpat, care deci au fost alesi, selectati să supravietuiască? Închipuie-ti că ai fi pe un Titanic care se scufundă, iar căpitanul le-ar spune pasagerilor că nu sunt locuri de salvare pentru toti si că este nevoit să facă o selectie! Dacă te nimeresti printre cei care primesc un loc în bărcile de salvare, nu te mai gândesti să întrebi, domnule căpitan, dar după ce criteriu ati decis cine da si cine ba?!...

Asa si cu evreii care au supravietuit holocaustului!... Care au fost alesi să supravietuiască! Mai ales că vinovătia pentru actul exterminării în masă a sute de mii de evrei, real, a fost pasată integral asupra altora! Integral, am spus!



Adică?



Adică există o vină a mai multora, nu numai a evreilor sionisti! Evrei multi au fost ucisi si în Polonia, în Rusia, în Ucraina! Unii care se dau mai cunoscători sustin că holocaustul a fost o răfuială între evrei, care nici pe departe nu sunt un popor omogen, ci este frământat de dispute ancestrale între mai multe soiuri de evrei! Dar să nu ne depărtăm de subiectul nostru.



În România care evrei au murit?



Nu-i treaba noastră acum, în această discutie!... Important pentru noi este să stabilim că evreii care au murit în România anilor 1940-44 nu pot fi considerati victime ale Holocaustului! Citeste definitia dată holocaustului de expertii de la Yad Vashem. tine-o minte: În centrul Holocaustului a stat decizia de a ucide fiecare evreu – bărbati, femei, copii. Se potriveste această definitie cu faptele? A functionat vreodată în România decizia de a ucide fiecare evreu?! Nici măcar în Germania!



Mda, nu se potriveste deloc cu ce s-a întâmplat în România! Nici vorbă să fi functionat în România decizia de a ucide evrei! Din păcate, comisia Elie Wiesel a pornit de la o altă definitie a holocaustului! La fel si Institutul de Cercetare a Holocaustului! O definitie inacceptabilă între oameni seriosi!



Au dat altă definitie, înlocuind uciderea cu persecutia! Dacă porneau de la definitia corectă, a doua zi trebuiau să declare desfiintată si comisia, si institutul acela, în care s-au oplosit niste trădători, niste găinari! Niste mincinosi! Niste trântori mai răi si mai jalnici decât cei ce au lucrat cândva la instiutul de istorie a PCR... Dar nici măcar definitia pe care au propus-o nu le-ar fi dat dreptul să vorbească de un Holocaust, de un genocid!

...Partea proastă este că toată această tevatură cu Holocaustul din România este direct legată de proiectul venirii acestui milion nenorocit de evrei! Cam tot ce s-a întâmplat în România de după 22 decembrie 1989 are legătură cu această invazie insidioasă, nevăzută, neauzită... Dacă nu cumva chiar si asa zisa noastră revolutie...



Care ar fi legătura?



Este de asteptat ca lumea românească, atunci când românii vor constientiza ce se întâmplă cu noi, să aibă o reactie de respingere si de adversitate fată de evreii invadatori, nu pentru că sunt evrei, ci pentru că sunt invadatori! Această reactie va fi mai mică, mai estompată, timidă chiar, dacă ni se bagă în cap că părintii nostri au omorît sute de mii de evrei! Unii dintre noi se vor bucura chiar, spunând că în felul acesta, prin venirea evreilor, ni se oferă ocazia de a ne plăti de datoria cu care ne-au încărcat fată de evrei asa zisele crime ale lui Antonescu si ale legionarilor! Românul acceptă cu greu un asemenea păcat fără să încerce să obtină iertarea din cer precum si cea de pe pământ!... Haimanalele astea sioniste si holocaustizante vor să ne creeze un complex de vinovătie fată de evrei. Calcul profund gresit! Tot mai multi români, îndeosebi tinerii, constientizează că de fapt evreii se fac teribil de vinovati, dovedindu-se că nu sunt capabili să nutrească sentimentul de mare noblete si demnitate umană care este recunostinta! În loc să ne fie recunoscători, ei îsi fac socoteală că suntem fraieri de buni si-si pot bate joc de noi! Or să constate curând că iarăsi s-au înselat!



Asta sună a amenintare!



Binenteles! Faptul de a fi în legitimă apărare si de a-ti ajunge cutitul la os te face extrem de periculos! Tucidide atrăgea atentia că un adversar adus în pragul desfiintării, al nimicirii totale, găseste în el resurse nebănuite de nimeni de a riposta devastator. Căci te împaci cu înfrângerea, la gândul că data viitoare vei fi tu victorios! Dar când adversarul nu vrea să te învingă, ci să te distrugă, să te desfiinteze, atunci reactia ta va fi de genul „mor cu el de gât”! Să nu-ti facă iluzii cei care s-au trezit asa de usor, peste noapte, cu cetătenie română! Tot ce miscă-n tara asta le va fi dusman de moarte! Să se astepte la tot ce poate fi mai rău! La orice! Căci vom fi în legitimă apărare!



În numele cui vorbiti asa?



Sper că în numele multor români. Sau măcar în numele românilor din Vatra Românească si din Liga pentru Combaterea Anti-Românismului, LICAR.



Ce ar mai fi de spus!



Lucrul cel mai important: suferintele pe care le-a adus instaurarea comunismului în România au legătură directă cu înfiintarea Israelului! Ca si căderea comunismului!... stiu că se vor mira multi! Dar mintea sionistilor este maladiv de întortocheată si de combinatorie! Nu le stă mintea la frumusetea lumii si a vietii, a conditiei de om, să se bucure de ea! Ci sunt clipă de clipă chititi pe planurile lor pe cât de ingenioase, pe atât de falimentare pe termen lung!... Planuri atât de întunecate, departe de esenta luminoasă a fiintei umane. Planuri efectiv diabolice, drăcesti!



E drept, evreii au dat cei mai mari campioni la sah! Se pricep la combinatii, la anticiparea jocului cu zece mutări sau mai multe!



Dă-mi voie să-ti demonstrez cu altă ocazie că te înseli. Priceperea la sah nu este sinonimă cu inteligenta! Inteligenta aia care face din om minunea Universului!... E multă paranoia în jocul de combinatii cu zece mutări înainte!... si mergem mai departe! Ce ziceam?



Ziceati că instaurarea comunismului are legătură cu înfiintarea statului Israel!



Da, are! si putină lume îsi dă seama! Pentru că în perioada interbelică, atunci când evreii au fost invitati să vină cât mai multi în Palestina, ca să sustină înfiintarea statului patrie, sionistii au constatat că majoritatea evreilor sunt oameni normali si nu-si părăsesc casa si rostul lor pentru a împlini un vis poate romantic, dar mai ales nerealist, nesăbuit! Concluzia sionistă: dacă evreii nostri nu vin de bună voie în Palestina, să-i constrângem să vină! Acesta a fost, printre altele, si rolul Holocaustului. Dar si asa, de la Auschwitz sau Dackau majoritatea evreilor când au fost eliberati au ales să plece în altă parte, mai ales în SUA, nu în Palestina! Asa că mai era nevoie de ceva ca să-i constrângă pe evrei să-si părăsească ograda, afacerile, relatiile umane etc. Si să facă Alia în Palestina sau, după 1948, în Israel. Acel ceva a fost instaurarea comunismului în Estul Europei, acolo unde trăiau cei mai multi evrei, iar comunismul a însemnat desfiintarea proprietătii personale, a initiativei individuale, teroare politică etc. Un adevărat infern, au spus-o toti. Prin ridicarea vestitei cortine de fier, din acest infern nu aveai voie să pleci. Pentru prima oară în istorie s-a instituit o barieră de netrecut la granita fiecărei tări comuniste. Zeci de mii de oameni si-au pierdut viata încercând să treacă de această barieră fără pasaport, să ajungă în Occidentul tot mai atrăgător!



Singurii care au primit dreptul să părăsească legal raiul comunist au fost evreii! Am înteles...



Dar nu au avut dreptul să-si aleagă tara unde să emigreze, ci majoritatea evreilor au fost obligati să se stabilească în Israel! Unde, e drept, li se ofereau conditii de viată ceva mai bune ca în tara părăsită! De unde au venit resursele materiale? Asta e altă poveste, secundară!...

Asadar, una dintre „ratiunile superioare” care au patronat instalarea comunismului în tările în care locuiau cei mai multi evrei a fost să-i oblige pe evrei să plece din lagărul de concentrare comunist. Si nu uita că pretutindeni comunismul s-a instaurat prin evrei! Armata Rosie si evreii!



Mă mir însă...



Dragul meu, să nu ne pierdem în detalii, acele detalii care vin în contradictie cu ce spun! Lasă-mă să închei, adică să fac legătura între proiectul Israel si căderea comunismului!... Asa cum o văd eu. Poate gresesc. Pe urmă discutăm si detaliile! Deci: situatia din Israel nu a evoluat cum si-ar fi dorit multă lume, inclusiv noi, românii nationalisti, să zicem! Nu mai zic de sionisti! E drept că Israelul s-a lătit, s-a lărgit, în urma unor războaie care au făcut însă imposibilă pacea cu arabii. În felul acesta presiunea arabă la noile granite a devenit tot mai mare, explozivă în orice moment! Asa că evreii responsabili de mersul lucrurilor în Israel au început să ia în calcul si varianta esecului! Din câte am aflat abia cu un an, doi în urmă, încă din anii 70-80 se discută serios pe această temă în mediile politice si în mass media din Israel, SUA. Am înteles asta de la Philip Roth, amintit mai sus. După Philip Roth si alti evrei care gândesc ca el, solutia ar fi ca evreii veniti din Europa să se întoarcă de unde au venit, iar în Israel să rămână evreii proveniti din tările arabe. Fiind mai putini la număr, acestia se vor multumi cu un Israel mai mic, restrâns la granitele din momentul înfiintării, cele din 1948.

Să luăm cazul României, al României conduse de Ceausescu si oamenii crescuti de acesta: În niciun caz Ceausescu nu ar fi acceptat revenirea în masă a evreilor plecati din România! În plus, nici nu prea era atrăgătoare pentru evrei acea Românie în care ei s-ar fi întors cu coada între picioare... Pentru ca revenirea evreilor în România să fie posibilă, adică să fie acceptată si tolerată de autorităti, de populatie, era nevoie ca în România să se schimbe regimul nationalist(-comunist) al lui Ceausescu si să fie înlocuit cu un regim preocupat de valorile false ale globalizării, ale mondializării, ale multiculturalismului, ale amestecului rasial etc. Era nevoie de o Românie cu o populatie sărăcită, descurajată, speriată de spectrul sărăciei, o Românie din care au plecat câteva milioane de indivizi de calitate, oameni întreprinzători care si-au luat lumea în cap să scape de sărăcia din România! Au plecat vreo 2-3 milioane de români, români dintre cei mai energici, mai activi, asa că nu se va simti prea tare milionul de evrei care le iau locul!...



Bine, dar din România nu au plecat în Israel un milion de evrei!...



Eh, abia de aici, de la această constatare începe tragedia care ni se pregăteste! Căci scopul urmărit nu este numai dezamorsarea situatiei din Israel sau chiar abandonarea Israelului si plasarea israelienilor în tările de origine. Ci scopul este mutarea Israelului în România! Nu la anul si nici peste 10 ani. Deocamdată la anul si în următorii 10-15 ani se vor îngriji ca numărul evreilor si ponderea lor în viata economică din România să fie tot mai mare! Iar numărul românilor si ponderea lor în viata social-economică să fie tot mai mică. Nici nu le trebuie o schimbare de nume a tării! Nu forma contează, nu ambalajul, ci continutul! Iar continutul va fi tot mai evreiesc până ce se va atinge masa critică, dacă pot spune asa. Masa critică necesară pentru a declara si consfinti caracterul evreiesc al statului numit în acte România! În realitate, caracterul românesc al acestui stat va deveni o amintire...

Desigur, asa văd eu lucrurile, la nivelul meu de informatii si de întelegere a lumii în care trăiesc... Acesta este scenariul pe care îl consider că se află în derulare... Acestea sunt intentiile unui adversar care are toate atuurile materiale în mână. Mai putin atuurile spirituale... si în niciun caz sustinerea la care speră orice om cu mintea întreagă!

Stiu bine că acest scenariu, pus de mine pe seama intentiilor evreiesti, va suscita proteste, ale unui Dorel Dorian sau Liviu Ornea, ale unui Andrei Cornea sau Gabriel Andreescu ori Andrei Oisteanu. Stiu si că voi fi înjurat de tot felul de nerozi sau ticălosi! Dar îi rog pe oamenii cu capul pe umeri să se gândească la două aspecte: au plecat din România în Israel 350.000 de evrei, iar de întors nu se întorc mai putini, cum ar fi de asteptat, ci mai multi! Al doilea aspect: sunt oferte în Occident, în America, prin care evreii de acolo, nu cei din Israel, sunt încurajati să se stabilească în România, iar Comunitatea le oferă tot sprijinul pentru instalare: circa 300.000 de dolari de căciulă. Informatia mi-a parvenit din mediul evreiesc canadian... Asadar, venirea în masă a evreilor în România nu se limitează la a fi o solutie salvatoare pentru evreii din Israel, tot mai amenintati de presiunea arabă, musulmană! Ci, conform dictonului românesc, potrivit căruia pe cine nu-l lasi să moară, nu te va lăsa să trăiesti, marii statregi sionisti ai evreimii se apucă iar de vechiul lor vis: Israelul pe pământ românesc!..

Cine nu pricepe si nu simte că tot ce ni s-a întâmplat după 1990 converge spre un sens numai din perspectiva acestui scenariu, este sau imbecil, sau este plătit să servească realizarea acestui proiect netrebnic!



E teribil ce spuneti si extrem de grav. Am totusi sentimentul că oferiti scenariul unui proiect de o anvergură prea mare în raport cu argumentele prezentate. În mod deosebit mi-e greu să admit că instaurarea comunismului a avut drept scop sustinerea pe plan demografic a înfiintării statului Israel!



Dacă dumneata simplifici si deformezi în asemenea hal vorbele mele, ce să mai zic de altii?!...



Cu ce am gresit?



Instaurarea comunismului a avut cauze si scopuri multiple. Chiar dacă scopul principal nu a fost înfiintarea sau sustinerea statului Israel, comunismul a fost util acestui nobil tel! Altminteri, în mod sigur comunismul a avut drept scop deposedarea celor ce aveau. În primul rând deposedarea celor ce aveau proprietăti funciare, rurale, imobiliare. Basca fabrici si uzine, ateliere etc. Cu asta cred că esti de acord!



Vă dau toată dreptatea, doar am trăit din plin nationalizarea si instaurarea proprietătii de stat sau a întregului popor!



Si ce a urmat, ce s-a întâmplat după căderea comunismului?



S-a făcut retrocedarea proprietătilor!



S-o crezi dumneata! Nu s-a făcut retrocedarea proprietătilor, ci doar s-a proclamat retrocedarea, pe hârtie, în textul unor legi încâlcite, care au făcut ca retrocedarea să se realizeze în proportie de cel mult 10-15% către fostii proprietari! Prin aplicarea acestor legi, peste trei sferturi din averea poporului român care, chipurile, s-a retrocedat fostilor proprietari, a ajuns de fapt în proprietatea altora, a unor indivizi care nu aveau niciun drept de fosti proprietari sau de mostenitori. Iar foarte multi dintre beneficiarii retrocedărilor au fost nevoiti să vîndă pe mai nimic ce au primit, astfel că, prin asa zisa cădere a comunismului, s-a definitivat un proces început la 11 iunie 1948 prin nationalizare: În România s-a schimbat radical regimul proprietătii! Proprietatea funciară si imobiliară din România, aflată la 11 iunie 1948 în proportie majoritară în mâna etnicilor români, iar în 1990 aflată integral în proprietatea poporului român, după 1990 a trecut în proprietatea unor alogeni, printre acesti alogeni cei mai multi fiind evreii!!



Asta cam asa e!



Să nu ne lăsăm păcăliti: căderea comunismului a fost provocată si controlată pas cu pas de cei care au instaurat comunismul!... Instaurarea comunismului a dus la desfiintarea proprietătii, iar căderea, asa zisa cădere a comunismului a însemnat revenirea la proprietatea privată, revenirea la proprietatea privată, dar cu alti proprietari, nu cei din 1948! Iar ca să se ducă până la capăt această schimbare de proprietari, în România s-a legiferat dreptul străinilor de a cumpăra proprietăti imobiliare, funciare în primul rând! Odată cu legiferarea acestui drept a început palestinizarea României!

Încearcă să afli cum se distribuie proprietatea funciară din România si vei constata că este un mare secret sau că nimeni nu stie în a cui proprietate se află pământul românesc: cât la sută este în proprietatea unor români, cât în propietatea altora: maghiari, tigani, evrei, arabi, italieni...



Italieni?



Am auzit de niste italieni că au cumpărat sute de hectare, undeva prin Ardeal sau Banat, si în loc să facă agricultură, au ras cu buldozerele stratul fertil al solului, gros de 50-60 cm, l-au încărcat în trenuri si l-au dus în Italia! Vamesii, pentru că nu aveau nicăieri trecut pe listele lor pământul ca marfă de export, s-au multumit cu spaga si nu au taxat nimic... Literalmente au furat pământul tării! Nu s-a luat nicio măsură, nicio reactie din partea guvernantilor pentru a interzice în viitor asemenea grozăvii!

Nu-i de mirare că se întâmplă asa! Asta este mentalitatea străinului: să dea un tun si s-o întindă! Cum e si vorba aceea: Băi, tigane, -ti arde satul! P...a mea, mă mut în altul!...



Cu alte cuvinte, credeti că nationalizarea din 1948 s-a făcut cu gândul la legile retrocedării de după 1990? Cam..



E adevărat că pare greu de crezut. Asta ar însemna că unii au stiut de acest mers al istoriei! Eu, după evenimentele la care am asistat în viata mea, mi-am întărit impresia, să nu-i zic convingere, că cei care au inventat comunismul si l-au instaurat, au avut tot timpul controlul acestuia, inclusiv posibilitatea de a zice La loc comanda!, adică de a desfiinta comunismul! De a demonta sandramaua, butaforia comunistă! Ai văzut ce simplu au mers toate în toamna lui 1989! Singur bietul Ceausescu a luat în serios toată povestea si a crezut în viitorul comunismului, măcar în varianta sa românească!

Desigur, putini, foarte putini evrei au stiut care va fi soarta soarta comunismului inventat de Ei, si când spun Ei nu am în vedere numai evrei! Unul dintre cei care au stiut, cred că a fost „cel mai important evreu din Europa”! Îti aduci aminte expresia asta? Despre cine este vorba?...



Wilhelm Filderman, presedinte al comunitătii evreiesti pe vremea lui Antonescu!... Dar de unde stiti că stia?



Mi-am dat seama când am aflat că a scris niste memorii pe care le-a lăsat în păstrare secretarului său cu indicatia ca aceste memorii să fie predate Academiei Române atunci când va cădea regimul comunist din România... stia că secretarul său, ceva mai tînăr, are toate sansele să apuce căderea mascaradei iudeo-comuniste!

Mai vrei argumente? Fă bine si mai citeste o dată, pe www.ioncoja.ro , măcar textul intitulat România, colonie a Israelului? Completează de minune discutia noastră.

Dar nu încheiem discutia noastră fără să-ti ofer o informatie extrem de elocventă în sensul celor de mai sus: de câtiva ani, ofiterii SRI au primit ordinul ca, în prezentarea cazurilor pe care le cercetează, cazuri care privesc siguranta natională, să nu mai facă mentiunea numelui pe care l-au purtat la nastere infractorii sau suspectii urmăriti, să nu mai precizeze că acestia si-au schimbat la un moment dat numele. Ei sau părintii lor!... Stii care a fost unul din motivele pentru care Ceausescu si-a atras ura lor, a celor care l-au ucis în ziua de Crăciun? Dăduse în 1988 Ceausescu un pricaz prin care fiecare cetătean cu functii mai importante în Partid sau în Stat trebuia să facă în scris o auto-biografie cu mentiunea expresă a oricărei schimbări de nume intervenită la rudele foarte apropiate: părinti, bunici, frati, copii, socri, cumnati etc. Si să mentioneze la fiecare numele purtat la nastere si locul nasterii. Unii au refuzat sau au tergiversat depunerea acestei auto-denuntări (căci asa ceva era în fond!). S-a cam luat de gânduri când a văzut Ceausescu cât de multi erau cei ce aveau de ascuns o schimbare de nume, tipică celor care au avut o misiune de executat împotriva celor al căror nume l-au împrumutat. Oameni care îsi ascund trecutul si viitorul!



Îsi acund viitorul lor? Asta cum vine?!



Adică au de ascuns niste intentii sau angajamente ostile tării, românilor!... Cumva nu ti-e clar cine a avut de ascuns asa ceva? Nu evreii ca Alexandru Graur sau Stefan Cazimir, ai căror părinti si-au schimbat numele ca semn al adeziunii lor la valorile autohtonilor, ca evrei pământeni cum s-au considerat! Ci evreii sionisti, cominternisti... Vrei nume?



Numai nume de morti! Să nu avem probleme cu tribunalul...



Ai văzut dumneata evreu mort?!... Asa-i că n-ai văzut?! Nu mor, se prefac, domnule!... Dar cine-i mai crede?!



O ultimă întrebare: de ce îl acuzati pe Emil Constantinescu mai mult decât pe ceilalti presedinti?



Nu-i mai breaz niciunul, la urma urmelor! Băsescu a ajuns presedinte pe voturi furate! Nici Emil Constantinescu nu a avut voturile necesare pentru a deveni presedinte! Oricât am fi noi de prosti sau zevzeci, românii nu aveau cum să-si aleagă un asemenea presedinte, un ins atât de sters, fără pic de sare si piper, gol si artificial în tot ce spune!... El a fost impus, cu pretextul că în felul acesta ne obisnuim cu ideea de alternantă democratică la putere etc., etc. Bla-blauri... În realitate, în 1996, Iliescu, sfătuit sau convins de americani, a acceptat să se declare învins, desi avea cele mai multe voturi, cu conditia ca după patru ani să se întoarcă la Cotroceni... Emil Constantinescu si Conventia Democratică a acceptat să facă ceea ce Iliescu si PDSR, în legislatura 1992-96, s-au eschivat să facă, anume să legifereze vânzarea de terenuri către asa zisii investitori străini, către străini, deci! Pe scurt, evreilor! O dată legiferat acest act de trădare natională, s-a putut începe si încetătenirea frauduloasă a evreilor. Primii 500.000 (cinci sute de mii) de evrei au fost încetăteniti pe vremea lui Emil Constantinescu! Acesta este marele său „rol” istoric! A acceptat invazia evreiască în România!

În legislatia 1992-96 s-a discutat în comisia de politică externă a Senatului, din care făceam parte, posibilitatea ca România să ofere găzduire, temporară, pentru 300.000 în caz de fortă majoră! Am fost toti de acord!... Acum îmi dau seama că a fost un prim test pentru a sonda terenul. Ni s-au dat si explicatii: 300.000 reprezintă capacitatea de cazare a hotelurilor din statiunile turistice...

Când vor fi luati la întrebări acei evrei încetăteniti în mod fraudulos, infractori în fond, ei vor spune că au plecat din România fără voia lor, că i-au silit autoritătile comuniste din România, că ei nu au renuntat niciodată la cetătenia română... Acest alibi – dacă-l putem numi asa, le este întărit de raportul lui Tismăneanu, care spune numai minciuni despre evreii din România acelor ani, minciuni orientate însă de o idee: să facă din revenirea evreilor în România un act de reparatie a unei injustitii! În raportul lui Tismăneanu evreii sunt declarati victime ale regimului comunist!... Nici că se putea o minciună mai cinică!... Acest raport este însă opera lui Traian Băsescu! Asta uită lumea sau nu pricepe!... Băsescu, sfidând întreaga societate românească, l-a desemnat pe netrebnicul de Tismăneanu să-si bată joc de noi si de mortii nostri!...

Minciună organizată: cu câtiva ani în urmă, Dorel Dorian, comentând Apelul nostru, adică informatia că sute de mii de evrei se pregătesc să ne cadă pe cap, afirma dl Dorian că nici vorbă de asa ceva. Desi, în principiu, zicea tot el asa, într-o doară, vreo trei sute de mii de evrei, dintre cei plecati, nu au renuntat niciodată la cetătenia română! Asa că acestia sunt mai departe la fel de cetăteni români ca si mine sau dumneata!... Absolut nerusinati! Fiii minciunii, le-a spus bine Cine le-a spus asa!

Precizez însă, în încheiere: nici termenul revenire nu este corect. Termenul corect este invazie, invazie perfidă, dezonorantă, făcută pe ascuns, hoteste, fără acoperire legală, lipsită si de legitimitate! Dar mai ales lipsită de demnitate!...



Vă multumesc pentru discutia pe care ati avut amabilitatea să...



Să nu uit! Situatia care ni se pregăteste este agravată de faptul că acest milion de evrei înseamnă circa opt sute de mii de alegători, care vor vota foarte disciplinat, grupat. Ei vor putea să basculeze rezultatul alegerilor din România si să impună guvernul pe care îl vor dori! Adică vom intra sub un jug străin, alogen, israelit, cum nu am mai fost nici sub ocupatia sovietică sau fanariotă!



Credeti că intentia guvernului de a introduce votul de la distantă, prin corespondentă, are legătură cu încetătenirea acestui milion de evrei din România?



Ai perfectă dreptate! Nu m-am gândit, dar sigur despre asta este vorba, pentru ei s-a făcut legea si nu pentru românii din diasporă!... Nu uita că acesti români s-au trezit reprezentati în Parlament prin evreul Raymond Luca, un individ de o mediocritate deplină, cu resentimente anti-românesti pe care nici nu se gândeste să le ascundă! Iese cu ele în târg si nimeni nu-i dă una după ceafă!

Avem români de mare calitate în diasporă! Ce a fost în mintea PNL-ului când au desemnat un asemenea candidat?! Un neisprăvit!...



Neisprăvit neisprăvit, dar evreu!



Si nu se găsea un evreu de ispravă?!... Le recomandam eu o sută! Un ...milion chiar!



Există solutie la această problemă?



La orice problemă există solutie. Cu conditia să existe vointa de a găsi solutia, de a rezolva problema.



Dacă ati avea puterea de a decide, ce ati propune?



Nimic altceva decât transparentă totală! Doar tot Occidentul asta ne cerea, celor din lagărul comunist înainte de 1990: transparentă si iar transparentă, glasnost! Cine vrea să facă carieră politică si cine este detinătorul unor bunuri materiale care depăsesc o anumită valoare, să fie obligat să-si facă cunoscută nationalitatea. Chiar dacă el se declară român! Adică să stim ce au fost toti ascendentii din familia sa! Cu toate schimbările „strategice” de nume produse vreodată! Într-o tară ca România, care dă atât de multe facilităti minoritătilor nationale, a cere să cunosti etnia cetătenilor care aspiră la functii si pozitii privilegiate nu este o discriminare. Ci tine de dreptul poporului român de a-si prezerva identitatea si continuitatea ca factor decisiv al istoriei ce se desfăsoară între hotarele României! Dreptul de a asigura „continutul” românesc al României. Acest drept este în acelasi timp obligatia fundamentală a clasei politice.

Nu am nimic împotrivă ca un cetătean român, de etnie patagoneză, să ajungă presedintele României, dacă merită si este atât de potrivit pentru această functie. Dar când trei presedinti la rând, toti vinovati de mari crime împotriva poporului român, au tangentă cu aceeasi etnie, patagoneză sau martiană, coincidenta aceasta miroase a lucru necurat. E ca si cum cineva ar câstiga de trei ori la rând premiul cel mare la Loto!... Cât ne mai lăsăm prostiti?!

Una din lectiile istoriei noastre este aceea că mult rău ne-au făcut o serie de alogeni care si-au ascuns etnicitatea. Au fost si multi alogeni care au făcut numai bine tării, dar aceia nu si-au ascuns ascendentii, apartenenta la altă etnie! Binenteles că mult rău ni l-au făcut românasi de-ai nostri, dintre cei mai neaosi! Nu generalizăm în niciun fel! Tocmai de aceea, pentru a nu generaliza în mod abuziv si prostănac, trebuie să stim adevărul despre fiecare individ, măcar despre politicieni si despre marii proprietari! Nu văd de ce un om serios, mânat de intentii cinstite, ar face un secret din apartenenta etnică a părintilor săi!

Recunosc dreptul oricărui cetătean român de a se declara etnic român! Chiar dacă ambii săi părinti au avut altă constiintă etnică! Pe un astfel de concetătean îl pretuiesc cu un plus de simpatie si solidaritate civică. Cu conditia de a nu face un secret din apartenenta părintilor săi la altă etnie! O asemenea împrejurare trebuie să fie cunoscută măcar pentru a fi pretuită si mai mult, asa cum se cuvine, disponibilitatea persoanei respective pentru o angajare civică în folosul comunitătii românesti.



Iar în privinta evreilor care s-au încetătenit „la grămadă”, după 1990?



Simplu: la loc comanda!



Altceva?