Faceți căutări pe acest blog

miercuri, 8 iunie 2011

Testamentul unui batran

Testament

> *(după Tudor Arghezi)*
 Nu-ţi voi lăsa drept bunuri, după moarte,
 decât o casă, fiule, o-mparte
> cu fraţii tăi, aşa cum socotiţi,
> căci altă casă n-o să mai primiţi!
> La anii mei (destui!), eu nu am ştire
> ca-n "epoca de tristă amintire",
> hulită ieri, dar astăzi regretată,
> să-şi fi făcut atâtea griji un tată
> că, după ce va trece-n nefiinţă,
> copiii n-or să aibă locuinţă.
> Tu, vezi de pune banul peste ban,
> balconul să-l închizi cu termopan,
> să-l faci o locuinţă potrivită
> pentru Getuţa, dacă se mărită,
> Gigel, cu-ai lui copii, câţi or să fie,
> să locuiască în bucătărie,
> sufrageria, de-i compartimentată,
> s-o foloseşti tu cu Mioara, tată,
> iar dormitorul, de-l închiriaţi,
> aveţi şi nişte bani asiguraţi.
> Ca să pot, azi, acest apartament
> să vi-l asigur printr-un testament,
> am fost cu stăpânirea în prigoană
> şi-am mers din garnizoană-n garnizoană,
> am locuit în câte-o chichineaţă
> şi ceaiul mi-am făcut la o zăgneaţă,
> sudoarea muncii zecilor de ani
> am pus-o-n casa asta, nu în bani,
> gândind că voi avea, la bătrâneţe,
> un loc în care să îmi daţi bineţe,
> când veţi veni la mine, oarecând,
> în jur nepoţii să îi văd râzând
> şi să dau huţa-huţa pe genunchi
> vlăstarele din prea bătrânu-mi trunchi.
> Nu crede în programul "Prima casă",
> că asta-i, tată, vorbă mincinoasă
> cu care vor, desigur, guvernanţii
> să îşi atragă, cât mai mulţi, votanţii
> şi nici în Nuţi Udrea să nu rişti
> să te încrezi, că vin specialişti,
> nu zece, dar niciunul pe la sate,
> nici de le-ar face dânsa chiar palate!
> Durerea strânsă, surdă şi amară,
> au pus-o-n geamantan, plecând din ţară,
> s-ajungă "căpşunari" prin Danemarca,
> văzând c-aicea se scufundă barca.
> Să revenim, eu zic, la testament!
> La bancă ţi-am trecut, prin virament,
> în contul tău deschis acum doi ani,
> la sfatul mamei tale, nişte bani.
> E suma ce a fost agonisită
> din pensia aceasta nesimţită
> pe care Boc şi doamna cea bălaie
> se dau de ceasul morţii să mi-o taie.
> Cu banii ăştia ştii tu ce-o să faci,
> sunt bani pentru colivă şi colaci
> şi, s-ar putea, din ei să-ţi mai rămâie
> şi pentru două boabe de tămâie.
> Cu astea, eu închei acest legat
> pe care, astăzi, iată, l-am semnat...
> */Tatăl risipitor/*

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu